Repetarea scenariului din 2009 ar fi feroce!

Doua dintre principalele prevederi ale acordului pentru salvarea euro sunt de natura sa afecteze direct sau in­direct Romania: stergerea a 50% din datoria publica a Greciei si reca­pi­talizarea bancilor europene identificate a avea nevoie (intr-un cuantum global de circa 100 de miliarde de euro). Mecanismul ar fi urmatorul: ster­gerea unei jumatati din datoria pu­blica uriasa a Greciei va reduce in­casarile pe care contau creditorii detinatori de titluri guvernamentale gre­cesti, printre care banci grecesti si banci vest-europene. Acestea vor fi ne­voite sa se recapitalizeze pentru a face fata in conditiile injumatatirii incasarilor din expunerea pe respectivele titluri guvernamentale grecesti. Vor apela mai intai la propriii ac­tionari, apoi la resursele propriilor sub­sidiare din strainatate. De aici in­cep problemele pentru o tara ca Ro­ma­nia. Intrate in mari pierderi, aceste banci si, inainte de toate, bancile gre­cesti, vor cere subsidiarelor lor din Romania transferuri spre tara de ori­gine pentru intarirea redutelor prin­cipale. Se prea poate ca aceste sub­sidiare sa nu mai aiba resurse pentru acordari de credite pe piata roma­­neasca, sa fie scoase la vanzare catre ri­vali bancari sau catre statul tarii de ori­gine si chiar sa plece pur si simplu din Romania. Inaintea summit-u­lui european, presedintele Traian Ba­ses­cu evoca deschis aceasta eventua­litate si declara ca se va bate sa obtina o prevedere in documentele acestui summit care sa specifice necesitatea mentinerii expunerii subsidiarelor bancilor straine pe Romania.

Prevederea a fost obtinuta pentru ansamblul tarilor membre ale UE care nu sunt si membre ale zonei euro, dar aceasta este destul de alam­bi­cata si nu prezinta ferme garantii, neexistand obligatii explicite si pentru bancile in cauza, si cu atat mai pu­tin sanctiuni pentru eventuale ne­res­pectari. Astfel incat problema ra­mane in practica!

In aceste conditii, o mare porcarie paste Romania! N-ar fi insa vreuna noua! Ci aceeasi porcarie din 2009, din nou impusa Romaniei! Ca statul roman sa sustina, pe banii sai, bancile grecesti sau altele straine din Ro­ma­nia care ar avea probleme cu recapi­ta­lizarea in sine sau in perioada pos­trecapitalizarii. Porcaria a prins deja contur. O "banca-punte", impusa tot de FMI si finantata practic pana la ur­ma din resursele fondului de ga­ran­tare a depozitelor, adica din re­sur­se destinate noua, ar urma sa preia bancile care ar ajunge sa aiba proble­me in Romania. Dar, vai, nu pentru noi le-ar prelua, ci pentru a le vinde apoi fete mari tot altora!

Ar fi vorba de o repetare, intr-o alta forma, a mecanismului din acordul cu FMI. Statul roman, pe cheltuiala sa, a adus bani de la FMI la con­curenta a peste doua deficite bu­ge­tare pentru a finanta de fapt doar unul (diferenta fiind destinata fi­nan­ta­rii subsidiarelor din Romania ale bancilor straine, carora mamele lor din afara le intrerupsesera finan­ta­rea). In schimbul acestei finantari, bancile straine se obligasera sa nu-si reduca expunerea pe Romania, mai pe sleau spus, sa nu plece din Ro­mania! Asta ca sa se inteleaga mai bine santajul!

In urma acestui santaj, bancile straine din Romania s-au "scos", iar sta­tul roman inainteaza cu pasi repezi spre faliment sub povara indatorarii pe care FMI i-a inlantuit-o de gat pen­tru fericirea bancilor straine. Re­pe­tarea acestui scenariu, indiferent de for­ma lui, ar fi de un dramatism f­e­roce. Si ar arunca Romania definitiv la gunoi!

Romania ar trebuie sa fie pregatita pentru a infrunta cu totul altfel si­tua­tia. Reducerea la minimum posibil a de­ficitului bugetar – pentru a dimi­nua apelul la finantarea de la banci – este o buna optiune. Dar nu este suficien­ta! Daca BNR tot este gata sa fo­lo­seas­ca resursele destinate garantarii de­pozitelor noastre pentru a ajuta banci straine, atunci sa pregateasca schema pentru ca, prin cumparari sau nationalizari (dupa cum conside­rati mai nimerit termenul!), sa fie preluate bancile cu probleme in patrimo­niul national spre a reface un nucleu de capital bancar romanesc in siste­mul bancar din Romania, caruia, din pacate, i s-a vandut strainilor pana si sufletul.