România are nevoie de multă încredere şi de mulţi bani

2020 aduce cu sine câteva mari incertitudini în Europa şi în lume faţă de care România nu-şi permite să rămână indiferentă. În primul rând, la Bucureşti trebuie să fim atenţi la noile politici de la Bruxelles. Noua Comisie Europeană von der Leyen se va concentra mult mai mult pe problemele de mediu, Pactul Ecologic (GreenDeal) urmând să consume o bună parte din energia şi din resursele financiare ale UE în noul exerciţiu bugetar multianual. (În treacăt fie spus, la Bucureşti tocmai s-a tăiat cu peste 60%  bugetul pentru Mediu, Ape şi Păduri, iar asta demonstrează lipsa de conectare a politicilor dâmboviţene la politicile europene.)

Apoi, UE are de administrat chestiunea BREXIT, iar România este una dintre ţările ce va avea direct de suferit din divorţul cu britanicii. Tot la nivel european, trebuie să urmărim cu atenţie ce se întâmplă cu economia Germaniei: o gripare a acesteia sau o simplă domolire a comenzilor doar în industria automotive pune o frână serioasă în producţia industrială şi în exporturile româneşti. În plus, “problema americană” ridică încă multe semne de întrebare: dincolo de războiul comercial SUA - China (aflat într-un incert armistiţiu), mai aproape de economia românească este diferendul comercial SUA - UE şi modul în care acestea se va reflecta pe întreaga piaţă europeană. Cât priveşte China, aceasta încearcă să îşi caute diverse alternative şi este limpede că, deşi a doua mare economie a lumii poate fi un partener important pentru noi şi pentru UE, nici Europa nici România încă nu ştiu cum să lucreze cu China de acum încolo.

Unul dintre riscurile serioase pe care le avem de înfruntat în 2020 este reducerea încrederii investitorilor internaţionali în economiile emergente printre care se regăseşte şi economia românească. Deşi la nivel global există fluxuri masive de capital, acestea sunt acum mai curând reticente şi stau în aşteptare. Banii globali au devenit mai temători şi aşteaptă să vadă cum anume îşi va găsi România calea de dezvoltare în 2020. Un semnal a fost dat de curând, când o agenţie de rating a schimbat negativ perspectiva României, sporind gradul de îngrijorare. Pieţele internaţionale sunt foarte fluide iar capitalul - deşi abundent - este foarte nervos şi foarte repede poate să aibă reacţii exagerate de respingere a unei pieţe. Aşa s-a întâmplat în 2008-2009 când piaţa internaţională de capital a reacţionat în mod exagerat şi s-a retras subit din faţa economiei româneşti. Pieţele mici, precum cea a României, nu pot dicta cursul economiei. Pot doar să încerce să crească încrederea investitorilor internaţionali şi să le capteze atenţia cu promisiunea că lucrurile vor evolua într-o direcţie bună. Este ceea ce încearcă să facă acum România. Să convingă lumea că merită atenţia şi banii săi.