x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale România n-are insule...

România n-are insule...

de Ilie Serbanescu    |    18 Mai 2010   •   00:00

Marele interes dobândit în România de situaţia din Grecia este de fapt România. Cum este afectată România de situaţia din Grecia? Ce se va întâmpla cu România dacă Grecia, în ciuda acordului european de susţinere, cade financiar? În acest sens, o comparaţie între Grecia şi România nu este lipsită de interes. Deşi în legătură cu ceea ce se va întâmpla în cele două ţări răspunsurile, evident, nu sunt nici la Atena, nici la Bucureşti!

Din punctul de vedere al fundamentelor economice, Grecia şi România stau la fel de prost. Aproape aceeaşi dezarticulare economică, aceeaşi lipsă de cheag structural, aceeaşi slabă productivitate a muncii, aceeaşi activitate cu valoare adăugată scăzută, aceleaşi hibe esenţiale precum consum fără producţie sau economie financiar-bancară fără economie reală!

Mai mult, aceeaşi evaziune fiscală debordantă, acelaşi clientelism politic vomant, aceeaşi administraţie publică pletorică şi coruptă. Cu alte cuvinte, aceeaşi lipsă de pregătire spre a înfrunta vremuri grele.
Vremuri grele nu venind de la alţii, ci chiar din interior. Finanţele publice sunt la pământ în ambele ţări din absolut aceleaşi motive: evaziune, scurgeri către clientela politică, extinderi parazitare de personal în sistemul public, mite electorale sub formă de salarii, pensii şi sporuri nesustenabile.

Dacă situaţia finanţelor publice în Grecia este mai gravă decât în România este nu pentru că toate aceste componente ale devalizării şi risipei banului public ar fi mai mari, ci doar pentru că sunt mai vechi. De la comunism, România a moştenit un anumit echilibru în domeniu, iar în perioada postdecembristă, să recunoaştem, s-a aflat cea mai mare parte sub supravegherea FMI, care a împiedicat-o s-o ia razna şi mai tare decât a luat-o. Oricât nu ne-ar place FMI, totuşi să spunem că graţie acestuia statul român are o datorie publică mult mai mică decât statul grec.

O deosebire imensă o constituie faptul că Grecia n-a pierdut sensul naţional al existenţei. În România, aşa ceva nu mai există! Nu se ştie dacă în Grecia faptul va fi de folos. Căci ar trebui să se manifeste într-o solidaritate pentru salvarea naţională. Numai că, din păcate, ca şi în România, solidaritatea nu se poate manifesta atât timp cât tocmai cei care conduc ţara sunt cei care nu dau exemple de cumpătare, ci, dimpotrivă, de dezmăţ financiar, ostentaţie batjocoritoare şi furt. Străinii n-au prealuat mare lucru din Grecia.

Deci, pot finanţa liniştiţi imensa datorie a Greciei, căci pot lua în contul ei niscai insule cvasi pe gratis. România şi-a cam dat tot din casă. Străinii vor pune căluş îndatorării, chiar dacă nu ameninţătoare, a statului român, pentru că nu mai au ce să ia în contul acestei datorii, întrucât marile active şi resurse au fost deja înstrăinate.

În România există bănci greceşti care deţin 30% din întregul sistem bancar. În Grecia nu există bănci româneşti. Deci, în timp ce România poate fi afectată de falimentul unor bănci greceşti, Grecia este ferită de falimentul unor bănci româneşti. De fapt, chiar şi România este ferită de falimentul unor bănci româneşti, pentru că acestea nu mai există. În România, dacă intervine vreun faliment în sistemul bancar, acesta este al unui sistem bancar străin. Nu ştim cu ce ne încălzeşte acest fapt!

Grecia face parte din zona euro. România, nu! Pentru a face faţă exasperantei îndatorări, Grecia trebuie să strângă gâtuitor bugetul public, căci, în afara instrumentului fiscal, nu mai are alte instrumente, politica monetară fiind făcută la Frankfurt, şi nu la Atena!

Şi, pentru a păstra cât de cât salariile, va vinde insule! România va fi obligată de FMI să utilizeze la maximum pârghia bugetară, reducând şi pensiile, şi salariile, dar majorând impozitele, iar pentru ceea ce nu ajunge astfel spre plata datoriilor va apela la scăderea nivelului de trai prin celelalte instrumente, valutar şi monetar, pe care le are la dispoziţie nefăcând parte din zona euro, adică la devalorizarea monedei şi creşterea preţurilor.

×
Subiecte în articol: editorial