x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România va înregistra prima criză de subzistență din UE?

0
Autor: Dan Constantin 08 Sep 2021 - 07:30
România va înregistra prima criză de subzistență din UE?


Este România în pragul unei crize majore de energie? Creșterea accentuată și concomitentă a prețurilor la energie electrică, gaze și  carburanți arată că pe piața energiei se interferează tensiuni majore. Acest război al prețurilor este local, se manifestă doar în România sau este generalizat în regiune? Ele sunt conjuncturale, au la bază o creștere neprevăzută a cererii sau există un dezechilibru la nivel global între cerere și producția de energie și carburanți? Răspunsurile se lasă așteptate și sunt lansate multe supoziții și scenarii catastrofice în care zvonerii sunt mai bine receptați și au credibilitate sporită. Vocea experților este timidă și consultanța se dă la colțul străzii. În aceste condiții, mecanismele de reglare și supraveghere a pieței energiei sunt privite cu neîncredere, se supraestimează forța lor coercitivă.

Este greu de înțeles de ce instrumentele de prognoză nu au funcționat sau nu au fost folosite de factorii de decizie. Sursele de informații sunt numeroase și accesibile. De pildă, pe platforma GlobalPetrolPrise sunt livrate cu costuri modeste prognoze pentru 24 de luni. Se poate dezvolta, chiar fără mari cunoștințe matematice, o mai bună înțelegere a comportamentului prețurilor la combustibil și energie. Există, de asemenea, prognoze asupra pieței țițeiului la bănci de investiții și organizații globale - Banca Mondială, Agenția Internațională pentru Energie. Prețurile la termen reflectă și ele prețurile viitoare preconizate ale țițeiului și gazelor naturale. Componenta socială a variațiilor bruște de prețuri trebuie anticipată de autorități. Guvernele din țările cu inegalități mari de venituri sau rate ridicate de sărăcie încearcă să mențină prețurile la combustibil și energie scăzute și stabile. În circa 80 de țări piața nu este liberalizată, iar în alte 80 piețele sunt determinate de condițiile cererii și ofertei. De aceea întâlnim prețuri zero la energie electrică pentru gospodării în Sudan și Venezuela, de 0,008 $/kWh în Cuba, de 0,107 $/kWh în Republica Moldova, și de 0,365 $/kWh în Germania.

 O monitorizare a știrilor interne arată că la noi presiunea prețurilor la energie se află în concurență de audiență cu criza politică. Pentru cetățean mai importantă decât convulsiile și umorile politicienilor este situația economică de ansamblu și, mai ales, bugetul personal. Înrăutățirea stării economice provocate de pandemie se prelungește însă prin lipsa de performanță a guvernului, care nu reușește să găsească soluții la  problemele concrete din cele două dosare stringente: sănătatea și energia. În consecință, creșterea inflației, în care contribuția scumpirii energiei a devenit substanțială, este considerată un atac la buzunarul cetățeanului cu venituri modeste și erodate zi de zi de o cascadă de alte scumpiri. Prețul benzinei de 95 octani a atins în România un vârf în 2 august, iar un kWh era facturat în august pentru consumatorul casnic cu echivalentul a 0,175 $. Liberalizarea pieței a produs un șoc acum, circa 40 la sută din populație fiind plasată, după unele evaluări, în zona consumatorului vulnerabil. Dacă aceste date statistice sunt reale, amploarea sărăciei poate determina o stare de urgență în privința asigurării mijloacelor necesare traiului. Adică o stare de criză de subzistență, din cauza imposibilității plății facturilor la energie, caz încă neînregistrat în Uniunea Europeană. Iată de ce întărirea cu puteri a Ministerului Energiei, care să cumuleze prerogative spre zone de reglementare și finanțări de programe sociale, devine o prioritate a guvernului, indiferent de structura și culoarea politică a acestuia.


Serviciul de email marketing furnizat de