x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Schismă în CSAT „vindecată” cu revista presei

Schismă în CSAT „vindecată” cu revista presei

de Dan Constantin    |    13 Oct 2022   •   07:00
Schismă în CSAT „vindecată” cu revista presei

Emoționat peste măsură de faptul că USR l-a chemat pe Vasile Dîncu în Parlament să explice sensul unei declarații referitoare la necesitatea negocierilor cu Rusia, Klaus Werner Iohannis l-a invitat pe ministrul Apărării să mai citească revista presei. Vezi, Doamne, așa s-ar informa și Dîncu despre mersul politichiei oficiale a Bucureștiului, dar și a NATO și UE.

Președintele nu face referire nominală la Dîncu, dar declarația sa este  de tipul „ghici ciupercă, ce-i?”, așa încât putem să o judecăm în cheia  unei răciri bruște a relațiilor dintre Ministerul Apărării și instituția prezidențială. Pe un plan mai larg, președintele dă apă la moară celor care pun gaz pe focul remanierii, or vizarea principalului minister de forță în contextul tensionat al războiului de la graniță ar indica disensiuni mai profunde de opțiuni la vârful puterii executive.

Ce anume l-a determinat pe KWI să iasă public cu o declarație  de dezavuare a ministrului său ,considerat „strategul” coaliției PSD–PNL?

Într-o intervenție la un post de televiziune, Dîncu a spus că războiul din Ucraina va mai continua și că „singura șansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia”. Ministrul a dezvoltat și nuanțat ideea, adăugând că „Sigur, e vorba de o negociere complexă (...) Țările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanții de securitate și o pace cu Rusia. Singură, Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina, în momentul acesta, nu poate să își permită să își asume pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”. Explicațiile privind „teza negocierilor” au continuat cu alte fraze-cheie: „Rusia are  resurse să prelungească războiu” și „ideal ar fi să se ajungă la o situație de negociere; chiar dacă s-ar ajunge la un conflict înghețat, negocierea ar face mult mai bine decât ceea ce se întâmplă acum, distrugerea de vieți omenești, de bunuri”.

Ce este ilogic în spusele lui Dîncu? Unde este „filonul” unui derapaj de la politica oficială de sprijinire a Ucrainei? Declarația ministrului apărării este foarte nuanțată, dar în niciun caz nu este un mesaj de încurajare a Moscovei să continue agresiunea. Faptul că au sărit USR  și pupile de serviciu ale unui fanatism războinic să-l catalogheze pe Dîncu drept „putinist”, nu înseamnă mai mult decât un gest politic oportunist al partidului care, să nu uităm, a fost acuzat de relații subterane cu Rusia prin beneficii financiare pe o filieră ocultă. Se știe că scuturarea de scamele care ies greu la spălat este o manevră clasică în politică. În plus, statutul de partid de opoziție cu o perspectivă de termen lung, dă o stare de nervozitate și obligă la acțiuni cât mai dese de atac, ca să nu intre în uitarea electoratului.

Anatemizarea lui Dîncu din amvonul de la Cotroceni are o bătaie mai lungă, desprinsă din povața „bate șaua, ca să priceapă iapa”. Ministrul Apărării este membru în CSAT. Să fie și păreri asemănătoare în interiorul acestui organism, care cred că se impun ca soluții raționale negocieri cu Rusia? Este o confruntare între „ulii” și „porumbei”?  Sunt multe voci cu greutate în lume care, mult mai clar, consideră că tratativele pentru decompresarea situației din Ucraina sunt calea pentru ajungerea la pace. Altfel, pacea se va instala doar prin învingerea unuia dintre beligeranți, prin forța armelor sau sub spectrul distrugerii totale. Japonia a fost convinsă să capituleze necondiționat după cele două bombe nucleare aruncate de Statele Unite la Hiroshima și Nagasaki. Atacul nuclear este vehiculat acum cu mare lejeritate; primim zilnic lecții cum să ne apărăm și ce să facem cu pastilele cu iod. Nebunia escaladării acestui conflict provocat prin agresiune pare pentru unii o soluție, considerând că Rusia își va rupe dinții mușcând din teritoriul Ucrainei. Și dacă situația de pe front nu va decurge în acest sens? Chiar președintele Biden nu exclude o discuție directă cu Putin. Aceasta nu înseamnă „trădarea Ucrainei”, ci o șansă oferită păcii. În mesaje repetate Papa a invitat la dialog, la încetarea distrugerilor. Apelul pacifist venit de la Vatican este de sorginte putinistă? 

Excluzând din start posibilitatea negocierilor, rămâne doar opțiunea rezolvării problemelor pe calea forței, a distrugerilor tot mai mari pe teritoriul ucrainean. Loviturile sporadice în infrastructura Rusiei sau acțiunile de comando nu pot schimba raportul de forțe prin patriotismul și sacrificiul de admirat al ucrainenilor. Intrarea directă în luptă a NATO este exclusă, după cum declară răspicat conducerea Alianței. Deși sunt multe elemente care susțin aprecierea că ne aflăm de facto într-un război mondial, acesta nu este declarat de jure. Să așteptăm acel moment dramatic, privind cum flăcările de peste graniță cuprind și casa noastră? Negocierile dintre vecinii care își sparg capetele și-și incendiază avuția se pot declanșa cu o căldare de apă aruncată pe foc, nu cu o canistră de benzină oferită ca ajutor.

Punerea la punct a ministrului Apărării cu trimiterea lui la „reeducare” prin lectura presei este absolut hilară, venind de la KWI. Au făcut scurtă la mână ziariștii care scriau despre afacerile imobiliare ale familiei Iohannis, despre veniturile din chirii la imobile luate cu japca în Sibiu. Ce efect a avut „revista presei” în cazul președintelui care nu a avut ghinion în plasamentele în case? Din declarația de avere a primului slujbaș al țării înțelegem umorul involuntar pe care îl propagă KWI.

×
Subiecte în articol: csat Vasile Dîncu