Semnificatiile revolutiei romane (IV)

Nascuta din pasiune, disperare si indignare, Revolutia romana a fost intrerupta prin regruparea fortelor autoritar-birocratice. Unul dintre autorii care au surprins cu acuitate dualitatea Revolutiei romane a fost celebrul scriitor american de origine romana Andrei Codrescu. Cartea sa "Gaura din steag" ramane un document semnificativ pentru capcanele intalnite de noua si atat de precara democratie romana dupa prabusirea dictaturii totalitare. Aparuta in 1991 la Editura Morrow din New York, cartea a fost publicata in 1997 in versiune romaneasca (datorata lui Dan Nicolaescu) la Editura Athena, condusa de prozatorul Leonard Oprea. Am fost onorat sa scriu prefata unei marturii tasnite dintr-o imensa admiratie pentru cei care au facut posibila destramarea regatului minciunii. Reiau aici cateva dintre ideile acelei prefate, considerand ca reflectiile lui Andrei Codrescu se mentin de o mare actualitate in efortul de a pricepe meandrele a ceea ce am definit candva drept "cvasirevolutia" romana. Pentru ca, este greu de negat, cea mai spectaculoasa dintre revolutiile est-europene din 1989 a fost si cea mai rapid intrerupta (ori deturnata).

De-a lungul existentei mele americane, cu nenumarate prilejuri, mi-a fost dat sa fiu intrebat: "Il cunosti pe Andrei Codrescu?". Multi dintre colegii mei universitari, ca si multi studenti, sunt indragostiti de tabletele sale incisive transmise in cadrul emisiunii "All Things Considered" a radioului public american. Personal, l-am cunoscut pe Andrei dupa Revolutia din decembrie 1989, dar auzisem mult unul despre altul in cadrul colaborarii la revista "Agora", condusa de Dorin Tudoran. Stiam ca Andrei Codrescu este o figura de prim-rang a vietii literare americane si atunci cand l-am intalnit intaia oara, cu prilejul unei conferinte pe care a tinut-o la Georgetown University, aici, la Washington, am avut sentimentul ca ne stim de-o viata. Faimos, Andrei Codrescu ramane de o invidiabila modestie. Romania este pentru Codrescu un teritoriu liric si magic, nu doar o realitate sociala si politica. Documentarele de televiziune, ca si atatea din poemele si prozele sale, vorbesc despre aceasta incandescenta relatie - combinatie de iubire, melancolie, ironie, dar si autoironie - dintre poet si tara unde s-a nascut. De aici si interesul pentru latura umana a ceea ce s-a intamplat in Romania in anii agoniei finale a sistemului comunist, dar si pentru acea aventura a rupturii cu ordinea totalitara pe care ne-am obisnuit sa o numim Revolutia din decembrie. Prozator rafinat (dovada romanele sale publicate in ultimii ani), Codrescu este un artist din familia suprarealista, un dadaist din New Orleans. Asemeni unor Tristan Tzara si Victor Brauner (despre ambii a scris pagini memorabile), el stie sa citeasca semne pe care altii le ignora, desluseste sensuri in zone altminteri opace.

Cartea sa "Gaura din steag" este unul dintre documentele capitale pentru intelegerea tribulatiilor politicii, intr-o Romanie situata undeva intre starea de dezmeticire si cea de descumpanire. O Romanie in care starea de gratie a fost prea rapid urmata de starea de greata. O Romanie care a respins comunismul, dar careia noii guvernanti ii rezerva experimentul "democratiei originale". O Romanie in care fantomele trecutului bantuie inca, luand adeseori forme grotesti. Este vorba de acel prim an postrevolutionar, cand derizoriul se infratise cu tragicul, iar impostura renascuse fara rusine. Romania surprinsa de poet este aceea a unei revolte pure, similara cu insurectia de la Budapesta din 1956, pe care un grup de operatori cinici (cu pretentii de politicieni "pragmatici") a izbutit pentru un timp sa o domine. Evident, lucrurile aveau sa evolueze in anii urmatori, insa radiografia propusa de Codrescu era, la momentul respectiv, de o impecabila acuratete.

Au urmat anii de confruntari, victoria CDR in alegerile din 1996, sperantele perioadei Constantinescu, revenirea la guvernare a aripii Iliescu din FSN (sub noul nume de PSD), alegerile din 2004 si victoria fortelor politice ce se revendica direct din idealurile Revolutiei anticomuniste din decembrie. In "Gaura din steag", Codrescu nu isi propune sa scrie o istorie evenimentiala a Revolutiei din decembrie, ci sa exploreze componenta umana a colosalei prabusiri sistemice care parea sa se fi produs o data cu lichidarea cuplului Ceausescu si disparitia (formala) a PCR. Nu mai putin important, el a fost printre primii care au observat constituirea unui regim ostil valorilor liberale sub egida mitologiei "salvarii nationale" (substitut pentru vechea ideologie national-stalinista, devenita stingheritoare pentru noii demnitari). A devenit astfel clara distanta dintre retorica democratica a regimului fesenist si realitatile adeseori sordide din tara. Cartea lui Andrei Codrescu capteaza atat tenebroasele aranjamente de culise, jocurile secrete ale profitorilor pe seama Revolutiei, cat si amestecul de eroism, naivitate si fervoare care au facut posibil elanul emancipator din decembrie 1989. Scrisa cu sentimentul urgentei morale, "Gaura din steag" a fost si ramane un semnal de alarma, o expresie a solidaritatii intemeiate pe valorile demnitatii si adevarului.