Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adresându-se direct românilor, de parcă ar fi fost Papa de la Roma, un biet vărgăleţ de la agenţia de rating Standard & Poor’s a spus: „Dacă guvernul vostru menţine ritmul reformelor structurale pe care le-a iniţiat şi dacă va consolida un istoric de prudenţă în politica fiscală şi va menţine stabilitatea sectorului financiar, am putea majora ratingul.” Măi să fie, ce mai grijă are dresorul de animalele lui din cuşcă pe care chiar le ademeneşte cu puţin zăhărel dacă vor face tumbe frumoase în continuare sub cupola circului mondial!
Până-ntr-atât a ajuns, din păcate, insolenţa acestor autoproclamaţi „cavaleri ai dreptăţii” pe care îi constituie agenţiile internaţionale de rating, ce au devenit însă un fel de decidenţi ai sorţii economico-financiare a tuturor năpăstuiţilor din lume pentru că li s-a dat nas în acest sens de către finanţa mondială şi pentru că joacă de fapt la comenzile ei. Cum acesteia nu-i convine ceva într-o ţară, harşt! agenţiile de rating degradează cota acelei ţări.
Semnalul este dat în atenţia „investitorilor”, de fapt a investitorilor financiari care nu acceptă nici un fel de pierderi, deşi în capitalism, investitorii ar trebui să preia şi câştigurile, dar şi pierderile! Degradarea ratingului este semnalul fie de a nu se mai avea de-a face cu ţara cu pricina, fie de a se cere acesteia dobânzi mai mari, care să acopere „riscurile”! Un fel de jecmănire şi mai severă tocmai a celor mai nenocociţi! „Upgradarea” înseamnă o invitaţie la plasamente financiare mai consistente în ţara vizată.
Atâta s-au întors lucrurile cu fundul în sus în aria capitalului financiar-bancar actual încât culmea este că, dacă te chiverniseşti rezonabil, este mai bine cu un rating degradat decât cu unul „upgradat”. Oricum, adevăraţii investitori – cei ce vor să facă profit nu direct din speculaţii pe titluri, pe curs sau pe dobânzi, ci indirect prin afaceri – nu prea se uită la ce spun agenţiile de rating, pentru că, vizând o piaţă anume, îşi fac propriile analize şi evaluări de plasament investiţional într-o ţară. Şi atunci cota agenţiilor de rating are semnificaţie mai mult pentru investitorii financiari. Iar pentru o ţară în dificultăţi – dar chiar şi pentru una fără dificultăţi, dar mai mică şi mai puţin dezvoltată – un rating bun poate determina un aflux de investitori financiari care pot face mai mult rău decât bine! Dimpotrivă, o ţară cu rating mai slab, chiar nemeritat, se poate descurca mai lesne, căci este scutită de asemenea investitori şi de banii lor otrăviţi.
Cu România, lucrurile stau cum nu se poate mai semnificativ. Ca orice anexă bananieră, România a fost, este şi va fi în criză. Fundamentele sale economice, mereu proaste, au fost aceleaşi şi înainte de intrarea în recesiune, şi în recesiune şi au rămas intacte şi la ieşirea prezumtivă din recesiune. La o analiză normală, România trebuia să aibă în toate aceste perioade acelaşi rating. N-a fost aşa, pentru că agenţiile internaţionale de rating acordă cotări nu în funcţie de fundamentele economice, ci în funcţie de interesele capitalului internaţional. Astfel că, în perioada creşterii economice de dinaintea recesiunii, când fundamentele economice se degradau alert, România a primit „investment grade”, adică un fel de invitaţie la bucate pentru investitorii financiari, care chiar au venit şi au contribuit masiv la accentuarea consumului fără producţie şi a importurilor fără exporturi!
Când, inevitabil, s-a ajuns la recesiune, agenţiile de rating, în frunte cu Standard & Poor’s, au coborât cota României sub „investment grade”. S-au cerut în această bază ajustări draconice de la salariaţi, pensionari, contribuabili. Cu ajutorul FMI şi cu concursul băncii centrale şi al guvernului, s-au luat în România măsuri de austeritate fără egal în Europa. România a făcut pentru capitalul internaţional ceea ce acesta ar vrea să facă în ţările sale de origine, dar nu îndrăzneşte social. S-a gândit pentru acest serviciu să-i dea României o bucăţică de zahăr. Dar, vai!, nu vreo investiţie într-o afacere care să producă ceva, ci o creştere de rating care s-o expună şi mai tare prădătorilor financiari internaţionali. Stimaţi S&P-işti, lăsaţi-ne dracu’ cu ratingul scăzut pentru a mai respira şi noi puţin înainte de a fi omorâţi de tot!
Citește pe Antena3.ro
