x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Statul nu poate suplini la nesfârşit munca rău organizată

0
Autor: Adrian Vasilescu 27 Mar 2011 - 17:45
Leului, pe piaţa valutară, îi merge bi­ne în această primăvară. N-aş spune că se întăreşte, pentru că nu se întâm­plă încă aşa ceva, deşi noile tendinţe ale economiei româneşti îi aduc un plus de imunitate. Dar e cert că, având parte de o conjunctură favora­bi­lă, nu-şi ratează şansa. Iar neconte­ni­ta apreciere a monedei noastre, so­co­tită de unii comentatori artificială, este cât se poate de naturală în con­di­ţiile în care orologiul pieţei valutare funcţionează bine şi dă ora exactă între leu şi euro. Şi  între leu şi dolar, printr-un calcul încrucişat – raport im­portant în aceste timpuri în care preţul petrolului dă dureri de cap lumii întregi. La noi însă, atât timp cât aprecierea leului faţă de dolar o depăşeşte de trei ori pe cea faţă de euro, nu văd nici un motiv de scumpire a benzinei. Dimpotrivă, sunt mo­ti­ve pentru ceva ieftiniri. Am scris "sunt motive", dar nu înseamnă că pe­troliştii se vor grăbi să ritmeze cu acest semnal al pieţei.

Încotro va merge cursul leu-euro? Sunt mulţi cititori în stele, gata să ne spună că ştiu ei ce va fi şi cum va fi, dar dacă ne uităm la ce ne-au spus cu un an ori cu doi ani în urmă, ve­dem că s-au înşelat de fiecare dată. Ade­vărul este că decizia, în ultimă in­stanţă, e a pieţei. Unii dintre ei, vă­zând că s-au înşelat, spun acum: "Pia­ţa valutară românească dă ceasul înapoi". În sensul că leul s-ar întoarce la valorile din anii 2006-2007. Şi iată că, în jurul acestui subiect, s-au reaprins vechi dispute. Numai că nu a fost dat înapoi nici un ceas. Nu ne întoarcem nici în 2006, nici în 2007. Suntem în 2011, primăvara, într-un moment în care vedem cum nume­roa­se bănci străine vin aici, aduc va­lu­tă şi mizează pe leu. Banca Na­ţi­o­na­lă nu a spus niciodată, nu spune nici acum că nu a intervenit în trecut sau că nu va interveni în viitor pe piaţa valutară. Dar n-o va face niciodată împotriva mersului firesc al lu­cru­rilor. Cum  nici până acum nu a făcut-o vreodată. Iar acest demers nu poate fi rupt de rolul pieţei valutare, care nu este nicidecum  acela de a duce rata de schimb acolo unde le convine unora ori altora. Dimpo­tri­vă, este benefică mişcarea reală a cursului, fiindcă numai aşa vom şti zi de zi, cu exactitate, care este preţul co­rect al leului faţă de euro sau faţă de alte valute. Important este ca pe pia­ţă să circule şi lei, şi euro, şi alte valute. 

Mulţi analişti bat monedă pe ideea că aprecierea leului ar fi căzut în capcana inflaţiei. Ei susţin că de frica inflaţiei, care în acest an zboară cu două aripi în plus – scumpirea alimentelor şi scumpirea benzinei -, Banca Naţională ar fi intervenit frec­vent în piaţa valutară pentru a forţa aprecierea leului. Să judecăm. O apre­ciere de 4% a leului faţă de euro, cât s-a înregistrat, nu e de natură să sperie inflaţia. Avea aşadar rost ca BNR să irosească eforturi şi bani în intervenţii care să nu o ajute în bătălia cu inflaţia? Şi atunci, nu este clar că nu BNR a apreciat leul şi încă în mod artificial cum se comentează?! E drept că aici e mâna Băncii Na­ţi­o­na­le, dar în cu totul alt sens: acela că a organizat o piaţă valutară funcţio­na­lă, în care moneda noastră să-şi poată etala şi fructifica valenţele.

E de reţinut totodată faptul că o parte importantă din inflaţia acestui an va fi produsă de corecţiile la pre­ţuri administrate de stat. Va fi deci mai puţin legată de cursul de schimb. Iar corecţiile de preţuri vor continua, probabil, ani mulţi de aici înainte. Ope­raţiunea e inevitabilă. Fiindcă numai aşa vom scăpa de inflaţia as­cun­să. Ceea ce nu înseamnă însă că sta­tul poate să acopere la nesfârşit prin corecţii inflaţioniste munca rău organizată. Mai e un aspect, care a trezit cel puţin nedumeriri chiar şi în Guvern: recenta scumpire a benzinei. Deşi paritatea leu-dolar s-a modificat radical în favoarea leului, totuşi benzina s-a scumpit, ameninţând să in­fla­meze multe alte preţuri. Problema e complexă şi are implicaţii largi. Ea nu se opreşte în graniţele benzi­nei, ci cuprinde o gamă largă de produse.

În 2011 se va da o bătălie grea pentru calmarea inflaţiei. Va fi nevoie de un efort enorm, pentru că altfel oprirea creşterii preţurilor sub 4% va fi o simplă iluzie. Competitivitatea va trebui să intre în normalitate. Iar puterea de cumpărare, care a scăzut mult în 2010 şi este probabil să-şi continue declinul în prima parte a anului curent, va trebui să-şi afle resursele de redresare  în compania productivităţii muncii.

Mult timp, inflaţia a depreciat moneda naţională. Au fost însă şi momente în care moneda, apreciindu-se în raport cu principalele valute, a contribuit la calmarea inflaţiei. Acum, în 2011, alte arme vor fi aruncate în bătălia cu inflaţia. Cursul de schimb va continua să-şi menţină însă rolul semnificativ în expansiunea exportului.  Dar greşesc cei care văd stimularea exporturilor exclusiv prin... deprecierea leului faţă de euro. Pe termen scurt, un astfel de stimulent are efect. Dar nu şi pe termen lung. Fortificarea exporturilor aşteaptă un alt set de măsuri. Şi nu va fi înregistrat efectul scontat până când factorii economiei, pe verticală şi pe orizontală, atât la nivel "macro", cât şi "micro", nu vor accepta adevărul presant că numai investiţiile constituie acel stâlp de rezistenţă fără a cărei consolidare nu vom ajunge nici la relansarea creşterii economice şi nici la maximizarea  exporturilor.

Serviciul de email marketing furnizat de