BNR recomanda romanului de rand sa se imprumute in lei, moneda in care are veniturile, regula care ar trebui sa fie valabila si pentru stat. Din pacate, statul nu poate fi 'constrans' printr-un regulament de creditare si atunci alege sa se imprumute in dolari, remarca revista Finantistii.
Trezoreria Statului a lansat la sfarsitului lunii ianuarie o emisiune de titluri externe de 1,5 miliarde de dolari, pe care a redeschis-o pentru 750 de milioane in februarie. La prima emisiune randamentul s-a situat la 6,875% anual, iar la cea de a doua la 6,45%. Problema este insa ca pe 7 august, cand va plati primul cupon bianual investitorilor, Trezoreria va trebui sa adauge la jumatate din dobanda medie de 6,73% si costul deprecierii leului fata de dolar, in conditiile in care are venituri bugetare in lei.
La momentul actual, la 3,58 lei/dolar cursul se plaseaza cu 9-11% peste ratele de schimb de 3,29, respectiv 3,23 lei/dolar de la sfarsitul lunilor ianuarie si februarie. Dar nu acesta va fi neaparat costul pe care il va plati Romania investitorilor in august. In contextul in care Romania asteapta o finantare de un miliard de euro de la Banca Mondiala, acesta poate duce cursul de la 4,46, la 4,38 lei/euro. In acelasi timp insa euro se poate deprecia mai departe, la 1,2 dolari, ceea ce ar insemna un curs de 3,65 lei/dolar la inceput de august. Cu alte cuvinte, o dobanda de 6,73% raportata la jumatate de an, e 'indexata' cu o depreciere de peste 10%, ceea ce face ca pentru imprumuturile luate de pe piata americana sa se plateasca circa 15%. Dar asta, reiteram, pe jumatate de an - pentru ca anual dobanda se ridica la 26%. O dobanda mult peste costurile la care se imprumuta statul de pe piata romaneasca in lei, care se dovedeste a fi mai lichida si matura din moment ce Romania se imprumuta la preturi in scadere de pe piata interna si in crestere de pe cea externa.
Sigur, nimeni nu poate ghici cursul, dar daca statul a ales sa se imprumute in valuta trebuia sa apeleze la un instrument de hedging, cum ar fi optiunile. Cum nu a facut-o, hedgingul se va realiza, ca de obicei, din buzunarul romanului, pe seama cresterii impozitelor.
Agentia Mediafax relata pe 11 mai ca leul ar putea depasi minimul istoric de 4,46 lei/euro, dar o asemenea depreciere s-ar putea incheia printr-o interventie agresiva din partea BNR, care sa le reaminteasca jucatorilor de forta pe care o poate avea banca centrala pe piata locala. Totusi, BNR nu si-a aratat 'muschii' la 4,46 pentru ca trebuie sa returneze ce a imprumutat de la FMI, si linia de la Banca Mondiala nu a primit inca 'verde'.
Mai grav este insa ca BNR da impresia ca nu ar avea un target de curs, de genul il lasam pana la 4,5 si apoi intervenim agresiv. Singurul lucru pe care-l face este sa intervina zilnic cu sume mici pentru a-i frana ascensiunea. Din nefericire, acestia sunt bani cheltuiti inutil. Niste masuri eficiente, care ar determina si piata sa urmeze interventiile BNR ar fi reducerea rezervele minime obligatorii (RMO) in valuta, care sa permita o suplimentare a lichiditatii din piata si luarea in considerare la RMO a numerarului - bancnotele din casierii -, ceea ce le-ar permite bancilor sa-si creeze spatiu de manevra la nivelul valutei de cont, principala zona unde vor sa fie lichide.
De asemenea, BNR ar trebui sa induca si o majorare a dobanzilor la depozitele in lei, in conditiile in care sunt banci care remunereaza economisirile in euro cu 5%, peste bonificatiile la lei. In acest fel s-ar evita o migratie a economiilor din lei catre valuta - activul mai bine platit - miscare ce amplifica presiunea pe curs.