Strategia energetica nationala, In context european

Cresterea deficitului comercial si a deficitului de cont curent pericliteaza procesul de dezinflatie si stabilitatea financiara a economiei romanesti. Astfel, reducerea importurilor energetice contribuie atat la reducerea dependentei Romaniei fata de resurse externe, cat si la stabilitatea macroeconomica, in contextul integrarii europene

Saptamana trecuta, Comisia Europeana a schitat fundamentul unei politici comunitare in domeniul energiei, avand ca instrumente combaterea incalzirii climatice, stimularea concurentei si reducerea dependentei energetice a Uniunii. Confruntata cu accelerarea procesului de incalzire globala, cu majorarea substantiala a pretului hidrocarburilor si cu problemele aparute in aprovizionarea cu gaze si petrol din Rusia, comisia a facut din definirea unei politici energetice una dintre tintele sale principale.

In acest context, tara noastra trebuie sa realizeze o strategie energetica in concordanta cu realitatile romanesti si cu noile reglementari in domeniu aprobate la nivelul Comisiei Europene. Problema energetica este decisiva atat pentru evolutia economiei romanesti, cat si in ceea ce priveste securitatea nationala. Una dintre cele mai importante obiective pe care strategia energetica nationala trebuie sa le indeplineasca este reducerea dependentei Romaniei fata de importuri de resurse energetice. Pretul resurselor energetice externe inregistreaza o tendinta crescatoare, ceea ce va contribui in continuare la deprecierea balantei comerciale si la accentuarea deficitelor externe. In mare masura, cresterea deficitului comercial si a deficitului de cont curent pericliteaza procesul de dezinflatie si stabilitatea financiara a economiei romanesti. Astfel, reducerea importurilor energetice contribuie atat la reducerea dependentei Romaniei fata de resurse externe, cat si la stabilitatea macroeconomica, in contextul integrarii europene.

Reducerea dependentei energetice a Romaniei constituie o prioritate majora, iar fructificarea ei trebuie asezata in cadrul unei strategii pe termen lung. In proiectul de strategie propus de executivul comunitar, comisia intentioneaza sa dezvolte concurenta pe pietele energetice europene. Astfel, Romania are nevoie de un model de management diferit in ceea ce priveste utilizarea resurselor financiare, care sa determine majorarea veniturilor la buget si cresterea competitivitatii companiilor romanesti.

Guvernul trebuie sa intreprinda masuri concrete pentru sprijinirea productiei de energie din resurse regenerabile. Comisia Europeana pledeaza pentru investitii considerabile in energiile regenerabile, a caror pondere trebuie sa ajunga la 20% pana in 2020. Astazi, la nivelul Uniunii Europene, ponderea lor nu este mai mare de 7%. In acest sens, autoritatile de la Bucuresti pot sustine dezvoltarea energiei regenerabile prin sume alocate de la buget (acciza pentru carburanti) in parteneriat privat. Potrivit reglementarilor europene, statele membre au posibilitatea sa aleaga ce energii regenerabile doresc sa privilegieze, in functie de specificul propriu. Astfel, autoritatile romane trebuie sa incurajeze dezvoltarea capacitatilor de producere a energiei nucleare in conditii de siguranta sporita. In acelasi timp, Guvernul trebuie sa acorde o atentie sporita atat energiei hidro, cat si dezvoltarii productiei pe carbune prin tehnologii curate, in limite bine definite.

O data cu integrarea pe piata unica europeana, Romania trebuie sa isi defineasca, in cel mai scurt timp, prioritatile pe termen mediu si lung. Strategia energetica nationala constituie un obiectiv major pe care toate guvernele postaderare trebuie sa si-l asume.