Tara arde si bursa se da cu gel?

Urmarind declaratiile guvernantilor din ultimele zile, referitoare la bursa, traiesc un sentiment amar de deja-vu. O la fel de mare ignoranta, daca nu chiar dusmanie, fata de jucatorii din piata de capital nu am mai observat decat la Cabinetul Ciorbea, care, de stabil ce era, lovea in Bursa - ce-i drept, nu direct, ci prin ricoseu. Atunci, in 1997, Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat reculuri asemanatoare cu cele de acum. Atunci, motivul nu era explicit - situatia economica in general era la pamant. Acum, actualul Guvern loveste la tinta. Toti cei care obtin profit din vanzarea si cumpararea de actiuni trebuie sa plateasca. Pentru inceput 10%, de la 1 aprilie. Mai avem doua luni de libertate, ar zice unii mai hatri.

Impozitul - si el ca impozitul - cade ca o ghilotina peste moralul si buzunarul investitorului. Dar de greutati deasupra capului nu s-a speriat romanul niciodata. Ce ne facem, insa, cu visele? Visele, cele despre care se spune ca sunt singurele "marfuri" al caror pret nu creste. Visele ca, si la noi, va exista o economie de piata functionala cu-adevarat se spulbera, cand un prim-ministru spune seara, la televizor, ca nu afecteaza pe toata lumea ceea ce se intampla la Bursa.

La nivelul declaratiilor brute, neslefuite, tind sa-l inteleg pe premier care, in viteza, a vrut sa spuna ca nu-i face nici un rau impozitul pus pe activitatea de la Bursa lui Nea Pandele, de la scularie, sau lui Tanti Nina, de la Nufarul. Da, dar si nea Pandele, si Tanti Nina au copii. Cei mai multi cu drag de carte si dorinta de a-si depasi, din punct de vedere social si financiar, parintii. Care e, atunci, mesajul guvernamental pentru acestia? Invatati, munciti de va spetiti, ca economie de piata tot nu primiti?

Cum, altfel, am putea interpreta, pe de o parte, bagatelizarea acestui impozit, pe de alta parte furnizarea informatiilor cu taraita, atata vreme cat chiar Bursa - asa pipernicita cum o vad cei de la putere - a dat dovada de maturitate, zbatandu-se din toata fiinta sa marunta, dar energica?

Ce-or mai fi vrand si brokerii astia? Ce-o mai fi dorind si Farmache asta? (directorul BVB), ce-or mai fi comentand si investitorii la Bursa, par a sari, revoltati, guvernantii. Tara arde si Bursa se da cu gel! Numai la Bursa nu ne e noua grija acum!

Ce spun, insa, altii? Mai destepti si mai prosperi decat noi. "Piata bursiera nu este altceva decat o oglinda in care se reflecta imaginea situatiei economice", crede John Kenneth Galbraith, in "The Great Crash", iar L.M. Lachmann merge mai departe: "Bursa este cea mai caracteristica dintre institutiile economiei de piata. Nu e o exagerare sa spunem ca, fara Bursa, nu ar putea exista economie de piata". Dar, de obicei, sefii de guvern nu-i prea iubesc pe economistii recunoscuti la nivel mondial care, spun ei, mai mult teoretizeaza. Dar nu stiu cum se face ca lor - lumilor civilizate - le iese de minune trecerea de la vorbe la fapte.

Dupa doua zile in care indicele bursier BET a scazut cu peste 10 procente, in urma declaratiilor incomplete de la Guvern, ministrul de Finante, si el jucator la Bursa, a mai indulcit amarul. Impozitul datorat pentru castigul obtinut ulterior datei de 1 aprilie 2005, din vanzarea de actiuni, se va calcula astfel: se insumeaza impozitul de 1% aplicat diferentei dintre valoarea actiunilor la data de 31 martie 2005 si valoarea lor la data achizitionarii, cu impozitul de 10% aplicat la diferenta dintre valoarea lor, la data vanzarii, si valoarea acestora la 31 martie 2005. Cheltuielile cu comisioanele brokerilor vor fi deductibile integral la calculul sumei impozabile.

Asta nu schimba decat, usor, datele economice ale problemei. Cele de perceptie raman aceleasi. Bursa nu este interesanta pentru Guvern. De unde am putea trage concluzia, fara sa exageram, ca instrumentele economiei de piata nu prea sunt simpatizate de Executiv. Singurul mare regret e ca nu ne asteptam ca o guvernare liberala sa aiba o astfel de atitudine. Sa mai zica, acum, cineva ca introducerea cotei unice de impozitare a adus beneficii, si, daca le-a adus, acestea s-au obtinut cu un pret prea piperat: scumpiri peste scumpiri, impozite la dobanzi si activitati bursiere, cresterea taxei pentru tranzactii imobiliare, dublarea impozitului pe profit pentru microintreprinderi. Si simt ca nu ne oprim aici.