Una dintre cele mai uimitoare teorii despre felul in care ne cream realitatea este – as zice eu – 'teoria pendulilor', care-i apartine rusului Vadim Zeland. Nu stiu mai nimic despre acest autor, a aparut peste noapte si, intr-un fel simplu, dar – in acelasi timp - socant, ne spune ca suntem liberi sa ne alegem viata, cum suntem si lipsiti de libertate. Ca avem liber arbitru, dar exista forte care ni-l pot limita; pendulii. Ce sunt pendulii? Sunt structuri energetic informationale, create in mod colectiv de oamenii care gandesc in aceeasi directie. De exemplu, oamenii care gandesc ca lumea-i deprimanta, urata, lipsita de speranta, ca lumea-i un loc al Iadului, unde nu esti ajutat, nu ai sansa la fericire si nu vezi un motiv pentru a trai, hranesc, fara a fi constienti, o structura energetic informationala, un pendul, cu ajutorul gandurilor lor, un pendul al depresiei. Dar, spune Vadim Zeland, in cartea sa 'Spatiul Variantelor'(Ed. Dharana), toate activitatile umane au pendulii lor. Structuri energetice informationale stau la baza tuturor activitatilor umane; ceea ce gandim, cum gandim, reactiile noastre la evenimente, situatii si probleme de viata sunt cheia relatiei omului cu pendulul. Pendulul este o structura informationala care se hraneste cu energia noastra mentala; ceea ce gandim ne pune pe frecventa de emisie a pendulului, care ne poate da mult, ne poate duce in sus si ajuta sau ne poate duce la disperare si distrugere.
Cum ne poate capta mintea un pendul distructiv, asa incat sa ajungem storsi, deprimati, sa intram intr-o spirala descendenta, negativa a experientei noastre de viata si chiar sa ne trezim din frunte la coada, de la fericire si frumusete la suferinta extrema si disperare, de la bogatie la faliment si de la succes la esec total? Ei, bine, pendulii ne capteaza energia captandu-ne atentia( poate ca nu as fi scris despre teoria pendulilor acum daca n-as fi primit o scrisoare impresionanta de la o cititoare, care a suferit de depresie, a avut ganduri de sinucidere, iar acum mi-a scris ca-i indeajuns sa vada un caz public de sinucidere pentru a intra din nou intr-o stare de debusolare si depresie). Cum ne capteaza pendulii atentia? Prin toate provocarile vietii. Prin ceea ce ne deranjeaza.Tot ce ne provoaca sa gandim negativ, sa reactionam cu manie, cu furie, cu ura, tot ce ne streseaza in vietile noastre, indiferent prin cine si prin ce situatie, ar putea fi doar felul in care un pendul se balanseaza pentru a ne prinde frecventa de emisie mentala. Tot ce ne deranjeaza este o provocare a unui pendul, spune Zeland.
Ce-i de facut? Pentru asta va fi nevoie sa scriu mai multe articole, desi ar fi tare bine sa puteti citit cartea si sa aplicati metodele descrise in ea. Esenta problemei ar fi, insa, reactia noastra la evenimentele ce ne parvin din experienta vietii. Noi putem alege sa avem reactii absolut neasteptate la provocari, iar daca se poate ca ele sa fie invers celor asteptate ne-am face un serviciu enorm. Cum spune Biblia, raului sa-i raspundem cu bine. Unei situatii care ne infurie sa-i raspundem cu acceptare si calm. Sa ne amintim ca viata ne provoaca, dar ceea ce conteaza este raspunsul nostru emotional. Pe masura ce putem gandi, simti si reactiona surprinzator (cu zimbet cand unii se asteapta sa plangem, cu acceptare cand se asteapta sa ne opunem, cu iubire cand se asteapta sa uram) la provocari, la obstacole si la probleme, ne conservam energia si asa ne putem urma impulsurile sufletului si ne putem folosi mai eficient ratiunea, ceea ce ne ajuta sa simtim ca avem libertate de alegere in aceasta viata.