Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gică Petrescu a fost o cronică umblătoare despre zecii de ani de viaţă românească. Iubit teribil de români, a însoţit cu melodiile lui de puternică amprentă românească călătoria prin viaţă a generaţii şi generaţii. Orice român e în stare să fredoneze cel puţin o strofă din cântecele maestrului Gică, toate devenite şlagăre. „Hai să ne-ntâlnim sâmbătă seara/ Într-o cârciumioară la şosea/ Unde cântă un pian şi o vioară/ Şi-unde nu ne vede nimenea”. Când Gică Petrescu făcea un turneu în Israel, succesul era uriaş. Un israelian născut prin Dorohoi îl strângea în braţe pe Gică: „Tu eşti tinereţea mea, mă duc să-i fac o salată ăluia cu reflectoarele, să te lumineze tare, aşa cum tu ne luminezi sufletele!”. Un bărbat evreu, profesor trăitor la Iaşi până a emigrat în Isralel, mi-a povestit ceva tulburător. Făcea parte din echipajul unui tanc israelian, aştepta cu ceilalţi tanchişti să lupte în bătăliile din Sinai şi, în orele încărcate de tensiune, românul evreu a început să cânte în tanc: „Du-mă acasă, măi tramvai, / Du-mă acasă, ce mai stai... / Du-mă la casuţa mea,/ Cu portiţă şi cişmea”. Au purces să fredoneze şi camarazii din tanc, israelienii cuceriţi de parfumul romantic al şlagărului lui Gică.
Iubit de toată lumea, Gică Petrescu a rămas singur la bătrâneţe. Nevasta Cezarina, doctoriţă şi parteneră şi pe scenă murise, iar copii n-avea. „Singurătatea e greu de suportat, mă mai duc la hotelul de vis-a-vis, la «Bulevard» şi stau în hol să văd oamenii, mă salută, se fotografiază cu mine. Am plecat cu troleibuzul la un om drag mie din Obor, iar călătorii din troleibuz au început să fredoneze. M-am alăturat şi eu: «Uite-aşa aş vrea să mor, într-o crâşmă din Obor, cu paharul lângă mine». N-am fost băutor niciodată. Mă întrebaţi ce melodie cânt acasă când sunt trist: «Mână, birjar, şi du-mă-noapte cât mai departe». Acasă, singur, pun casete cu mine şi cânt cu înregistrările, fac play-back cu mine!”, povestea el. Gică Petrescu a cântat şi Regelui Mihai, la Sinaia, şi politicienilor de toate culorile, miniştrilor, artiştilor şi toţi l-au aplaudat furtunos. „Politica mea e muzica, doar muzica!”. La cazinoul din Sinaia, cândva, o bogătaşă a câştigat mult la ruletă şi i-a dat o parte din câştig lui Gică Petrescu să-şi ia o maşină la mâna a doua. Aşa, de preţuire, căci n-o cunoştea. Întrebat ce cântec îi place cel mai mult, Gică Petrescu pune mâna pe chitară şi începe să cânte: „Tot ce e românesc nu piere şi nici nu va pieri!”.
Citește pe Antena3.ro
