Totul în cârca tehnocratului!

Preşedintele Iohannis, după baia de mulţime controlată de la Piaţa Universităţii, are toate posibilităţile pentru a impune soluţia numită ,,Guvernul meu”. La un an de la alegerile prezidenţiale, câştigătorul bifează in extremis încă o victorie. Guvernul tehnocraţilor nu reprezintă însă o victorie politică. Dimpotrivă, soluţia de dezangajare a partidelor din mecanismul Executivului împinge Palatul Cotroceni într-o implicare directă în problemele guvernării, readucându-ne în perioada când Băsescu Traian conducea premierul pus în vitrina din Palatul Victoria. Or, preşedintele a susţinut că vrea un alt fel de politică. Dacă dăm de-o parte agresivitatea din limbajul predecesorului, preşedintele actual devine în esenţă un exponent al politicii băsiste în modul de conducere a statului. Partidele şi Parlamentul demonizate de oengiştii sub acoperire şi stradă lasă mecanismul social să stea pe un scaun cu două picioare. Binomul şi preşedintele îşi asumă sarcina să rezolve noianul de pro-bleme pus pe masă după drama din Clubul Colectiv. Cum va face planul de bătaie ? Preşedintele a reţinut propunerile străzii, un număr impresionant – peste 5.000. Cine le va procesa? Un Guvern care nu are legătură directă cu actorii politici şi vrea să propună măsuri în condiţiile în care cel mai mare partid se află practic în Opoziţie după ce UNPR s-a plasat sinucigaş în barca preşedintelui. Tehnocraţii urmează să facă joncţiunea cu anul electoral, dar mai ales cu bugetul Uniunii Europene pe care se bazează echilibrul şi investiţiile mari. Fostul comisar Cioloş, cu rădăcinile în neamul generalului Ardelean şi obligaţii mari pe malurile Senei, va aplica la scară redusă, în România, modelul de conducere franco-german din capul trebii numite UE. Să nu uităm însă că tehnocratul zilei este de fapt asumat de Partidul Popular European. Apolitic, nevoie mare!