Transparență și dialog în regim de Coronavirus

Ieri, senatorul Titus Corlățean a transmis guWERNului și premierului Ludovic Orban un mesaj categoric invitându-i să prezinte Parlamentului și opiniei publice textul Acordului interguvernamental care a făcut posibil ca,în perioada în care țara noastră se află sub amenințarea pandemiei COVID-19, un mare număr de conaționali să plece în Germania la cules de sparanghel. Adică într-o țară care, de asemenea, se confruntă cu pandemia și unde, potrivit relatărilor ziariștilor aflați la datorie, la fața locului,salahorii trăiesc și muncesc în condiții umilitoare, fiind expuși, în orice moment, efectelor nocive ale virusului. Existând, de acum, români care și-au pierdut viața sau se află în situații critice.

 Numai că, astăzi fiind 1 mai, zi liberă conform legislației în vigoare, nu este cazul să ne așteptăm la un răspuns în timp real. Oameni suntem și trebuie să le acordăm guWERNanților dreptul la o zi sau două de odihnă, că doar știm cu toții câte bătăi de cap le-au dat Coronavirusul și, pe deasupra,cât de căpoși suntem mai ales noi, ăștia de la 65 de ani în sus, care nu vrem,neam, să respectăm carantina. După cum, sincer vorbind, am foarte mari îndoieli că un răspuns va veni în zilele ce urmează.Motivul- mai degrabă, pretextul- invocat fiind acela că senatorul Titus Corlățean este membru al PSD, ca atare demersul său are un marcat caracter politic. Putând fi considerat ca o manipulare menită să inducă în eroare populația și să sape la temelia încrederii maselor largi, populare în președintele Klaus Iohannis și în guWERNul său. Procedeu foarte des utilizat de către comunicatorii puterii atunci când trebuie să răspundă, la obiect, unor întrebări pe cât de îndreptățite pe atât de incomode.

 Două ar fi principalele contra-argumente cu care răspundem propagandiștilor puteri. În primul rând, faptul că senatorul Titus Corlățean, lider marcat al PSD, este un apreciat specialist în drept internațional, autor, printre altele al unor lucrări de referință,dintre care, în directă legătură cu subiectul acestor însemnări menționez „Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului”(apărută la editura Universul Juridic în anul 2011).Calitate care este confirmată, în cazul de față, prin  detectarea vulnerabilităților acordului interguvernamental sub protecția căruia s-a produs plecarea  valurilor succesive de sezonieri români în Germania. Vulnerabilități detectate prin raportarea prevederilor respectivului acord la legislația românească  pentru negocieri, începând cu răspunsul la întrebarea dacă guWERNul  a avut mandat pentru a perfecta acordul. Urmând ca, în eventualitatea, mai gravă, ca acest acord să nu existe, acțiunile executivului PNL să  devină susceptibile de răspundere penală.

 În aceeași manieră- pe care, în spiritul analizei lui C.Rădulescu-Motru o numesc „politicianistă” , deci nu „politică”-, ne mai putem aștept ca, în replică, să fie invocată declarația președintelui Klaus Iohannis potrivit căruia, la alegerile prezidențiale din 2014, Titus Corlățean, în calitate de ministru de externe, se face vinovat că un impresionant număr de români aflați peste granițe nu și-au putut exercita dreptul la vot. Motiv pentru care, susține tot domnul președinte, câtă vreme domnia sa va oficia în Dealul Cotrocenilor,Titus Corlățean nu va ocupa nici-o funcție publică. Acuzații neprobate pe care le contrazice realitatea. Mă refer la faptul că nici până acum nu avem o analiză obiectivă a deficiențelor procedurale de pe urma cărora un mare număr de români din străinătate nu și-au putut exercita dreptul la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014.Analiză din care să rezulte dacă și care este cota de răspundere a Ministerului de Externe și dacă numai instituțiile din sistemul diplomatic s-au făcut vinovate pentru acea stare de fapte. Fiind de menționat că Titus Corlățean și-a înaintat demisia din funcția de ministru de externe imediat după ce a luat cunoștință de răstălmăcirile flagrante și de procesele de intenție ce i se intentau, tocmai pentru a nu pune în pericol corecta organizare și buna desfășurare a turului al doilea al prezidențialelor. În urma căruia, nota bene!, primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis, a fost declarat câștigător.

 Acum, dacă tot am menționat acest nume, iertat să fiu dar nu pot să nu pun față în față discursul repetat resentimentar al președintelui în exercițiu al României, cel care nici măcar acum, în aceste zile și săptămâni de grea încercare, nu scapă o ocazie pentru a arunca,de fiecare dată, un  hârdău de vorbe grele împotriva celui pe care în socotește dușmanul său jurat,  PSD-ul, și atitudinea pe care senatorul Titus Corlățean a avut-o și o are față de românii din diaspora, indiferent de credințele lor politice și religioase. În fapt, nu putem și nu avem cum să ignorăm acțiunea directă și tenace a senatorului Titus Corlățean, împreună cu senatorul Ben Oni Ardelean, în  dramaticul caz al familiei Botnariu din Norvegia, victimă a practicilor abuzive și inumane ale Barnevernet. Nu vreau să fiu patetic și, la rândul meu, să emoționez cititorul, dar haideți să judecăm lucrurile  la rece și să vedem câți oameni politici au avut tăria de caracter să ignore pur și simplu faptul că, la un moment dat,datorită unor murdare manevre politicianiste, diaspora a fost invocată ca pretext pentru ca ei să fie fost puși în situații dureroase  implicându-se, cu toată energia și priceperea, în apărarea românilor trăitori în afara hotarelor țării, victime ale unor abuzuri și nedreptăți?

Există, așadar, o dublă legitimitate- de ordin profesional și de ordin moral- a demersului senatorului Titus Corlățean. Demers pe care domnia sa nu îl face în nume personal, ci în numele PSD și care sunt convins că trebuie să beneficieze de o largă și hotărâtă susținere publică. În ceea ce privește răspunsul așteptat, nu cred că avem motive de îndoială care va fi acesta. O tăcere de mormânt, după care nu ar fi exclus să urmeze o nouă diversiune de talia „PSD-ului care a vândut Ardealul”.     

  Fiindcă așa arată transparența și dialogul  mai ales acum, în regim de Coronavirus:românii întrebă, guWERNanții tac sau schimbă vorba!