Trei întrebări pentru noul nostru preşedinte

Nu am de gând să scriu ceva despre zilele de vacanţă pe care preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, le va petrece la Pealm Beach. Lasă că nici alţii nu s-au îngrămădit să o facă, dar zău că nu asta mi se pare a fi problema -cheie asupra căreia aştept o declaraţie lămuritoare din partea domniei sale. Altele ar fi întrebările pe care noi, românii- fie că l-am votat, fie că nu l-am votat pe domnia sa-, avem datoria să le punem şi dreptul să primim răspuns. Iată trei dintre ele:

1. Una dintre primele declaraţii pe care domnul Klaus Iohannis le-a făcut imediat după câştigarea alegerilor s-a referit la gravele nereguli cărora li s-a datorat împiedicarea exercitării dreptului la vot de către un mare număr de cetăţeni români din diaspora. Nu mă refer neapărat la tonul cam de comandă pe care l-a folosit domnia sa la adresa Parchetului Curţii Supreme. În schimb, m-a pus pe gânduri această zicere cu subiect şi predicat: “Sunt revoltat că cei care i-au împiedicat pe români să-şi exercite acest drept fundamental sunt încă în funcţii.” De unde şi întrebarea mea: domnia sa a făcut vorbire la toate instituţiile abilitate prin lege să asigure condiţiile necesare pentru buna pregătire şi corecta desfăşurare a votului în ţară şi peste hotare sau are în vedere numai o anumită instituţie - Ministerul Afacerilor Externe-, aşa după cum s-a şi antepronunţat “ca simplu cetăţean” Livia Stanciu, făcându-se că se derobează de calitatea de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie? Întrebare care se impune cu precădere în condiţiile în cate Parchetul a decis să trimită DNA dosarele privind votul din diaspora. În primul rând pentru a elimina orice urmă de îndoială în ce priveşte echidistanţa politică şi imparţialitatea cercetărilor pe care urmează să le efectueze DNA.

2. Sunt total de acord cu noul nostru preşedinte atunci când afirmă că trebuie să ne “redescoperim încrederea”şi “să reflectăm asupra idealului de unitate naţională”. Iar faptul că a făcut această declaraţie la Alba Iulia, în cadrul solemn al sărbătoririi Zilei Noastre Naţionale, conferă spuselor sale semnificaţia unui legământ solemn. Numai că, după cum ne-au demonstrat nişte incalificabile fapte petrecute chiar în această zi sfântă a românilor într-o localitate aflată nu chiar atât de departe de Cetatea Marii Uniri, una dintre cele mai grave ameninţări la adresa unităţii noastre naţionale, care generează şi întreţine neîncrederea în societatea românească, o reprezintă manifestările de şovinism şi de iredentism care culminează cu tezele “autonomiei pe criterii etnice”. Nu îi fac un motiv de reproş domnului Klaus Iohannis pentru că nu le-a menţionat printre ameninţările cele mai grave la adresa unităţii şi încrederii tuturor cetăţenilor României, deşi cred că o asemenea menţionare se impunea. Vreau, însă, să îl întreb pe domnul preşedinte ales al tuturor românilor dacă, aşa cum i-a cerut, recent, şi senatoarea Gabriela Vrânceanu Firea, o dată investit în funcţie, îi va retrage lui Laszlo Tokes Ordinul Naţional Steaua României, având în vedere acţiunile sale îndreptate împotriva Interesului Naţional, a unităţii şi integrităţii statului nostru? Ordin pe care i l-a acordat Traian Băsescu, cel care a şi refuzat, din motive bine ştiute, să dea curs deciziei luate în unanimitate de Consiliul de Onoare al Ordinului.

3. Cea de a treia întrebare, la care aştept răspuns din partea preşedintelui ales al României este legată de arestarea preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ. Eveniment printre ale cărei pricini , motivate expres de către procurorii DNA, se află şi aceea că a condiţionat alocarea unor finanţări de la buget pentru o localitate de votul cetăţenilor pentru un anumit candidat la preşedinţia României. Numele acestui candidat fiind … Klaus Iohannis! Departe de mine orice intenţie de a lăsa să se creadă că domnia sa avea ştiinţă despre de asemenea fărădelegi şi tocmai de aceea aştept un mesaj explicit pe acest subiect, recunosc, nu prea plăcut. Iar, dacă tot a venit vorba despre jefuirea banului public, îmi iau îngăduinţa să îl întreb pe domnul Klaus Iohannis care îi este opinia asupra modului în care se desfăşoară investigarea faptelor de corupţie pe care le-au comis marcante personalităţi ale regimului lui Traian Băsescu? Cu atât mai mult cu cât flagelul corupţiei, în special al corupţiei la nivelul instituţiilor statului, reprezintă unul dintre motivele principale ale lipsei de încredere şi ameninţă grav unitatea colectivităţii noastre în cadrul unui stat de drept, democratic, modern, membru al Uniunii Europene. Până acum, nu am ştiinţă ca viitorul nostru preşedinte să îşi fi spus opinia pe această temă (şi ea) deosebit de sensibilă. Dar, vorba aceea, nu-i timpul pierdut.

Acestea sunt primele trei întrebări pe care, ca simplu cetăţean al ţării, le adresez cu tot respectul cuvenit instituţiei prezidenţiale noului săi titular, Klaus Iohannis. Aşteptând de la domnia sa un răspuns cu adevărat nemţesc, conform principiului clasic: ”ein Mann, ein Wort!” Fiindcă de neaoşa zicală: ”tăcerea e dea aur” m-am săturat…

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost condamnată la 25 de ani de închisoare după ce s-a aflat ce făcea cu elevii. Are și un copil cu un elev de 12 ani