x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Trocul de la Biroul Electoral Central

Trocul de la Biroul Electoral Central

de Ion Cristoiu    |    09 Iun 2008   •   00:00

Astfel că joi seară cel care i-a chemat pe români la vot n-a fost preşedintele României, ci preşedintele unui partid – PD-L.



Miercuri, 4 iunie, şi joi, 5 iunie 2008, Biroul Electoral Central a decis anularea primului tur de scrutin în două comune ale judeţului Ilfov, Ştefăneşti şi, respectiv, Vidra.
Nimic deosebit pînă aici.

Biroul Electoral Central a acţionat potrivit articolului 37, paragraful h  din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată:
"Soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putînd dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămîni de la constatarea fraudei".

Situaţia de la Vidra a fost analizată de BEC în urma contestaţiei depuse de PSD.
Cea de la Ştefăneşti a ajuns pe masa BEC trimisă de PNG, partidul lui Gigi Becali.
Ca la toate alegerile de pînă acum, Biroul Electoral Central s-a confruntat cu numeroase cereri de anulare a scrutinului în diferite circumscripţii.
Experienţa postdecembristă ne arată că BEC e destul de zgîrcit cu aprobarea unor astfel de cereri.

Lucru explicabil în context românesc:
1) Perdanţii, fie că e vorba despre partide sau candidaţi, şi-au făcut un obicei din a invoca fraudarea alegerilor. Aceasta deoarece în multe cazuri invocarea serveşte drept mijloc de contracarare a eşecului.
2) Formaţiunile politice folosesc sesizările ca un mijloc de bătălie electorală. Acuzat de fraudă, partidul adversar trebuie să treacă în ochii electoratului drept un incorect.
3) O decizie privind anularea alegerilor nu face altceva decît să dea satisfacţie unui partid în defavoarea unui alt partid. BEC numără însă şi reprezentanţi ai partidelor. E destul de greu să ajungi la o decizie de anulare în condiţiile în care decizia se supune votului.
Acest adevăr s-a confirmat şi în cazul BEC pentru scrutinul de la 1 iunie 2008.
Dintre numeroasele contestaţii depuse la BEC, doar cele privind Ştefăneşti şi Vidra au fost acceptate.
De ce?

S-ar putea răspunde invocînd demonstraţiile de la Ştefăneşti şi Sinteşti.
Un răspuns care nu dezleagă enigma generozităţii arătate de BEC faţă de sesizările în cele două contestaţii, în contrast evident cu zgîrcenia faţă de alte numeroase sesizări.

Aceasta deoarece:
1) Şi la Ştefăneşti, şi la Sinteşti ne-am confruntat cu demonstraţii de mici proporţii. Ele au fost transformate însă în demonstraţii uriaşe de televiziunile de ştiri ale căror fătuce n-au făcut economie de cuvinte precum dramatic, senzaţional, spuse cu gîfîiturile de rigoare.
2) O demonstraţie asemănătoare a avut loc şi la Iepureşti. BEC a respins sesizarea în cazul comunei din Giurgiu.

Dezlegarea enigmei impune o trecere în revistă a rezultatelor obţinute la primul tur de scrutin în cele două localităţi.
La Ştefăneşti s-au confruntat candidatul PNG şi candidatul PSD. A învins candidatul PSD. La Vidra s-au confruntat candidatul PNL şi candidatul PD-L. A învins candidatul PD-L.
Anularea alegerilor din cele două localităţi pune astfel în discuţie victoria unui candidat PSD şi a unui candidat PD-L. Am putea crede astfel că generozitatea BEC s-a revărsat asupra PNG şi PNL.

BEC e alcătuit din 18 membri: 7 judecători, 3 reprezentanţi ai AEP şi 8 reprezentanţi ai partidelor. Cum deciziile se iau prin vot, cea în favoarea candidatului PNL şi-ar găsi explicaţia în majoritatea pe care o deţine alianţa tacită împotriva PD-L. Cum de a fost votată însă în aceste condiţii o decizie în defavoarea candidatului PSD?
S-a creat o alianţă ad-hoc în favoarea lui Gigi Becali?

Răspunsul ni-l dă un amănunt:
La 15 iunie se reiau alegerile şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Ilfov în cele două localităţi.
Cîştigător al primului tur de scrutin a fost candidatul PD-L.

Lucrurile sînt limpezi:
Alianţa anti-PD-L a funcţionat perfect. PSD a renunţat la candidatul său de Ştefăneşti, pentru că îi e indiferent dacă Gigi Becali pune mîna pe terenurile din zonă. A sprijinit anularea alegerilor la Sinteşti de dragul candidatului PNL.
Sperînd să cîştige şefia Consiliului Judeţean Ilfov.
Ceea ce ar fi fost imposibil dacă la Ştefăneşti mafia imobiliarelor n-ar fi avut un interes capital.

NB. Din BEC fac parte şi cei trei şefi ai Autorităţii Electorale Permanente.
S-a văzut, aşadar, de ce au fost schimbaţi din posturile de vicepreşedinţi ai AEP Alexandru Radu şi Ionel Fleşariu.

×
Subiecte în articol: editorial biroul electoral candidatul