Un atac oarecare

Nimic nou la Consiliul National al PSD, plantat la Targu Mures pentru a da semn ca partidul e de neclintit in ce priveste apararea natiunii de pericolele care o pandesc din partea iredentistilor maghiari.
Aceleasi jocuri de culise, in care liderii PSD, bravi mostenitori, prin antecesorii FSN si PDSR, ai liderilor PCR, sunt de neintrecut; aceeasi concentrare pe razboiul pentru carma unei ambarcatiuni care devine electoral tot mai barcuta.
Presa ar fi trecut sub tacere conclavul departat de Capitala daca el n-ar fi adus o noutate: atacul furibund lansat de Mircea Geoana impotriva lui Traian Basescu.
Sa reprezinte momentul o schimbare radicala in atitudinea PSD fata de Traian Basescu, atat de razgaiat pana acum de liderii PSD?
E o intrebare de al carei raspuns depinde soarta PSD.
Si iata de ce.
Spre finele lui 1998, al doilea an de guvernare CDR, principalul partid de Opozitie urca incet, dar sigur in sondaje, in detrimentul formatiunilor de la Putere, care coborau la fel de incet, dar si la fel de sigur.
Suntem in noiembrie 2006, al doilea an de guvernare a Coalitiei, amintind prin numeroase note de guvernarea CDR.
Aceeasi paruiala interna. Acelasi balamuc la trecerea legilor in Parlament.
Administrarea tarii e mult mai proasta decat cea sub guvernarea CDR.
In consecinta, sub fumul viu colorat al scandalurilor zilnice din Coalitie si din Alianta, viata omului simplu devine tot mai grea.

Scumpiri dramatice ale gazelor si energiei electrice. Impozite tot mai mari. Nici o investitie de amploare inceputa in infrastructura. O politica externa la voia intamplarii, supusa toanelor de fiecare dimineata ale presedintelui Traian Basescu, dependent in declaratiile sale de starea muschilor de peste noapte sau de caderea luminii prin ferestrele de la Cotroceni. Capitala e tot mai bramburita de lucrarile fara contenire, avandu-si cauza nu in cerintele realitatii, ci in interesele dubioase ale clientelei PD si prezidentiale.
Si, cu toate acestea, Alianta ramane fixata intr-un procentaj apropiat de 50%, iar PSD, principalul partid de opozitie, scade.
De ce?
Incercand sa gaseasca un raspuns, liderii PSD au invocat la Targu Mures batalia pentru putere de la varful partidului, in toi si acum, la un an si ceva de la Congresul noii conduceri. O batalie pe care baronii centrali si locali o vad incheiata dupa parodia de Congres ticluita pentru 10 decembrie 2006. Fiind convinsi ca, o data cu aceasta, partidul va urca spectaculos in sondaje. Batalia interna e una dintre cauzele imposibilitatii PSD de a urca in sondaje ca in timpul guvernarii CDR. E insa doar una dintre cauze. Si, dupa opinia noastra, nu cea de fond.
Cauza e alta: atitudinea PSD fata de actuala Putere.
In toate regimurile succedate dupa 1989, Opozitia a avut drept tinta a atacurilor intreaga Putere. Asta insemnand nu numai guvernul, ci si presedintele. In cazul regimurilor de Coalitie a fost denuntata politica intregii Coalitii de Guvernare.
Principalul partid de opozitie nu urmeaza aceasta regula.
Din motive complexe, intre care un loc de frunte il ocupa spaima de DNA. Pentru ca DNA a fost si este Politia Politica a lui Traian Basescu. Si iluzionandu-se ca, ocolindu-l pe Traian Basescu, isi vor putea consuma averile dobandite in guvernarea 2001-2004, liderii PSD, in loc sa se concentreze pe denuntarea Puterii in ansamblu, opereaza o disociere intre Guvern si Presedintie, intre PNL si PD. Tintele criticilor lansate de PSD impotriva guvernarii sunt aproape in exclusivitate PNL si Calin Popescu Tariceanu. E drept, din cand in cand, PSD il critica si pe Traian Basescu.
Atacurile n-au insa nici o eficienta. Din doua motive:
1) sunt fara dinti;
2) PSD nu poate sa-i contrapuna lui Traian Basescu o personalitate pe masura.

Ion Iliescu si Adrian Nastase au fost neutralizati, desi erau singurii din PSD in masura sa-i tina piept actualului presedinte. Iar Mircea Geoana nu se constituie intr-o asemenea personalitate. Nu vrea, dar mai ales nu poate. Singular in ansamblul interventiilor, evident teatral, atacul de la Targu Mures nu poate fi considerat drept semnul unei schimbari strategice de strategie a PSD in politica fata de actuala putere.