Ideea transformării Casei Poporului într-un mall a fost lansată în public de Silviu Prigoană, un mogul al gunoaielor şi televiziunilor de nişă. El a devenit politician nu împins de gânduri de înavuţire. Avea bani, avea şi notorietate câştigată în urma unei treceri pe la starea civilă cu aceeaşi persoană, ca la circuitul de F1. Fiind ales pe lista PD-L, s-a simţit obligat să contribuie la reformarea statului cu iniţiativa imobiliară ce stătea în mintea preşedintelui Băsescu. Nu a făcut ditamai referendumul ca să desfiinţăm o Cameră? Nu ne-a întrebat el şi noi am dat majoritar din cap să reducem numărul parlamentarilor? Păi, e la mintea cocoşului că după o asemenea reformare prin Casa Poporului va sufla vântul. Ce să pui în loc să nu-şi facă liliecii sălaş prin uriaşa clădire? Evident, un mall. Mall-ul Poporului. O idee de adevărat popular european, o bomboană populistă! Ce studiouri pentru Taraf s-ar putea face, ce Etno am mai trage pe biroul de la Senat al învinsului Geoană!
O dată ce păsărica prigonită a ieşit din gură şi zboară ca sticletele prin capul inventiv al românului, am început şi noi să gândim. Să zicem că se reformează statul şi Parlamentul, devenit mic-pitic, îl înghesuim pe la mezanin sau subsol. Curtea Constituţională o putem desfiinţa sau suspenda pentru că cinci ani am pus-o în cui şi nu va avea ce să mai judece dacă tot ne facem că uităm de Constituţie. Alt spaţiu disponibil. Ce punem în locul gol? Eu propun, şi am vorbit cu încă vreo câţiva să mă susţină, să aducem toate instituţiile statului în Casă. În primul rând, Preşedinţia îşi are locul cu adevărat meritat în acest Pentagon 2. Apoi, Palatul Victoria, cutremurat şi neconsolidat, poate cădea peste Boc IV, fără şansa unui Boc V. Traian Băsescu îi va avea astfel sub priviri şi pe Boc şi pe fosta miss din care au rămas puţine urme din 90-60-90.
Nu şi-a dorit el să conducă tot, cu o mână de apropiaţi? Aici va fi centrul ţării, nu în micuţul Cotroceni, ascuns printre boscheţi.
Aşa că din propunerea lui Prigoană va ieşi un mall politic, cel mai mare şi mai tare din Europa. Visul lui Ceauşescu, în fine, se împlineşte. Şi, vorba românului, nu-i pentru cine se pregăteşte, e pentru cine se nimereşte.