x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Un președinte eșuat al unui stat eșuat”

0
Autor: Serban Cionoff 03 Oct 2021 - 16:55
„Un președinte eșuat al unui stat eșuat”


Oricât vi s-ar părea de ciudat, stimați cititori, dar, de data asta, o asemenea caracterizare neiertătoare și perfect adevărată nu vine din partea unui lider politic al opoziției și nici din partea unui jurnalist care s-a făcut remarcat prin luări de atitudine la adresa pseudo-președintelui Klaus Iohannis și a guWERNărilor sale! Ea aparține lui Mihai Neamțu, persoană care se recomandă „scriitor și antreprenor român,doctor al Universității din Londra” și a apărut pe pagina Proget-E. Pagină care aparține unei „comunități de autori care contribuie cu experiența și cunoștințele proprii pentru a oferi o perspectivă societății”. Sincer să fiu, până să citesc textul lui Mihai Neamțu, care circulă de-acum pe mai multe canale ale mediei alternative, nu am știut pre multe despre comunitatea Proget-E, dar asta nu este un motiv să nu acord atenția cuvenită analizelor și opiniilor exprimate în acest cadru. În plus, faptul că ea a dat publicității un text de rigoarea și severitatea celui scris de Mihai Neamțu demonstrează că, de-acum, nemulțumirea față de prestația pseudo-președintelui Klaus Iohannis și a guWERNelor sale crește pe zi ce trece și angajează segmente tot mai numeroase și mai variate ale opiniei publice.

 Revenind la texul lui Mihai Neamțu și la titlul-definiție pe care îl lansează, mi se pare demn de remarcat că  un asemenea mesaj apare în spațiul public în perioada în care, la Aachen,  pseudo-președintelui Klaus Iohannis i-a fost înmânat Premiul Internațional „Carol cel Mare” în semn de recunoaștere și de prețuire meritele sale deosebite în unitatea Europei. Prilej cu care, în cuvântul de mulțumire, chiriașul din Dealul Cotroceni a lansat o zicere care a pus pe gânduri multă lume. Citez: „Din păcate, statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”.

 Nu știu cum au primit distinșii participanți la solemnitate o asemenea afirmație, în schimb este foarte bine cunoscută indignarea pe care ea a provocat-o aici, acasă. Pentru că nu mergi tu, cel care te recomanzi a fi Președintele României, să îți critici țara într-o altă țară, fie și dacă acolo trăiesc părinții tăi, plecați de ani buni de la Sibiu și, mai ales, dacă, tot de acolo, ai luat învățătură cum să guWERNezi și ai primit un constant, puternic sprijin în acțiunile tale.

 Mai presus, însă, de aceste considerente pe care se prea poate ca unii să le eticheteze ca fiind de domeniul naționalismului desuet și,prin aceasta, profund ostil internaționalismului neo-liberal sau neo-progresist, există un argument al faptelor pe care nu văd cum și cine l-ar putea contrazice. Așadar, Klaus Iohannis vorbește despre „statul român care a eșuat”, uitând, sau mai corect spus, trecând în mod deliberat sub tăcere, faptul că , din 2015 încoace, acest stat a fost condus spre eșec tocmai datorită faptului că puterea executivă a fost deținută și exercitată de către alianțe și formațiuni politice pe care el, Klaus Iohannis, le-a dorit și le-a impus. Încălcând, pentru aceasta, în mod flagrant și repetat, Constituția României! Motiv pentru care toate aceste însăilări politicianiste, de la 2015 înainte, se numesc guWERNări și nu guverne!

 La fel de adevărat rămâne și faptul că deciziile arbitrare, voluntarismul cras de care a dat și dă dovadă acest pseudo-președinte numit Klaus Iohannis nu a fi reușit să își producă dezastruoasele efecte dacă am fi avut o clasă și o elită politică responsabile și demne. Din păcate,sub presiunea mâinii invizibile a pieței și,deloc întâmplător, beneficiind de un substanțial sprijin din partea unor cercuri de interese și de influență din țară și de peste hotare,  factorul politic a cunoscut o dramatică degradare. eșuând într-un lamentabil ,,politicianism’’.Fenomen deloc nou în scumpa noastră patrie pe care l-a diagnosticat în mod magistral ,cu mai bine de un veac în urmă, C. Rădulescu-Motru. 

 Acestea ar fi(doar) câteva dintre motivele pentru care, dacă ar fi dorit să fie sincer cu distinsa asistență de  la Aachen,dar și cu sine însuși, pseudo-președintele Klaus Iohannis trebuia să spună, cu subiect și predicat: „Statul MEU a eșuat în misiunea fundamentală de a-și proteja cetățeni!” Având,domnia sa și noi toți, cele mai recente dovezi în brambureala prelungită cu care se iau deciziile privind, zice-se, protejarea populației în fața valului al nu știu câtelea al pandemiei, tragedia de la Constanța și, bomboana pe colivă!, criza de sistem a  coaliției aflate, încă, la guWERNare. Drept pentru care, dacă în patria lui Goethe și a lui Hegel, pseudo-președintelui Klaus Iohannis i s-a decernat un atât de important premiu pentru contribuția sa deosebită la unitatea Europei, aici, în România, a venit momentul ca domnia sa să își primească răsplata pentru contribuția determinantă la învrăjbirea populației, la erodarea și,deopotrivă, la compromiterea instituțiilor statului de drept.

 Am reținut din câteva relatări ale mas media aflate la fața locului că, fiind prezentă și la această solemnitate (deloc întâmplător, unii corespondenți au făcut și mențiunea: „bineînțeles”!), doamna Carmen Iohannis a reușit să atragă toate privirile datorită „ținutei spectaculoase pe care a avut-o”. Mă bucur sincer pentru domnia sa și îi transmit felicitări! În ceea ce îl privește pe consortul domniei sale, sunt sigur că, după întoarcerea în țară, și domnia sa va reuși să atragă foarte multe priviri.  Problema este,însă,că acestea nu vor fi, în nici-un caz, priviri pline de admirație și de încântare. Marele protest de ieri din București, ca și cele din Cluj, din Sibiu sau din Timișoara, fiind dovezi certe în acest sens.

 Și, atenție, încă nu au venit noile facturi la gaze și la electricitate, iar colapsul în care se află sistemul sanitar expune populația  să devină victimă a noului val al pandemiei.  Ca să nu mai vorbesc despre faptul că.  până la 1 ianuarie 2022 adică atunci când guWERNanții statului eșuat au promis că măresc salariile,indemnizațiile și pensiile, mai este ceva veste- poveste!

 În aceste împrejurări, încep să am oarece semne de întrebare că încrederea și susținerea de care s-a bucurat, atâta amar de vreme, pseudo-președintele Klaus Iohannis din partea decidenților politici din țara în care a fost proaspăt decorat se va menține și după ce noua coaliție de guvernare își va intra în atribuții. Așa după cum predarea de ștafetă, de către Germania pentru Franța, în calitate de stat- cheie al Uniunii Europene, despre care se vorbește tot mai insistent în această perioadă, nu va avea un anumit impact și asupra susținerii,până în pânzele albe, a lui Klaus Iohannis. Situație în care s-ar prea putea ca analize critice și taxări nemiloase și care nu vin din partea opoziției, așa cum este și textul lui Mihai Neamțu la care am făcut trimitere mai înainte, să poată reprezenta și argumente pentru o retragere treptată a susținerii lui Klaus Iohannis. În cea de a doua parte a celui de-al doilea mandat sau, de ce nu?, și după ce își va duce la capăt mandatul.

 Întrebări deloc fără rost, dacă ne gândim că există,de-acum, un precedent, cel al lui Traian Băsescu. În prezent, europarlamentar, dar în jurul căruia se strânge lațul unor procese al căror deznodământ nu se anunță prea optimist…  


Serviciul de email marketing furnizat de