x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Suferințe românești în Italia. Va fi acum o nouă tergiversare?

Suferințe românești în Italia. Va fi acum o nouă tergiversare?

de Dan Constantin    |    14 Noi 2019   •   08:00
Suferințe românești în Italia. Va fi acum o nouă tergiversare?
Sursa foto: Bogdan Iurascu/Intact Images

Dosarul nu judecă o pricină între doi vecini care își dispută doi saci cu cartofi. La mijloc se află destinele a doi copii de 9 și, respectiv, 11 ani. Două suflete supersensibilizate, care de câțiva ani încearcă să uite, ocrotiți de mama lor, coșmarul primilor ani ai copilăriei petrecute în Italia, la ferma tatălui.

Surprinzător, acești copii au fost mai bine apărați de judecătorii străini decât de completele magistraților din București, formate din femei. Acum, în noua rundă de abordare a problemei, „blindajul” de la CEDO îi protejează solid pe cei doi băieți de ideea absurdă de a fi despărțiți iar de mama care îi ocrotește și le asigură un mediu de liniște. Un proces-verbal încheiat în 11 octombrie 2019, în camera de consiliu, reține răspunsurile relevante ale minorilor la întrebările instanței. După ce a trebuit să repete felul în care era bătut repetat de tatăl lui până la sânge, Nicollo Alessandro, mezinul, povestește îngrozit cum tatăl lui l-a amenințat că-i dă în cap cu o buturugă. Judecătorii nu par să înțeleagă traumele redeschise copiilor prin întrebările mereu repetate, care le stârnesc amintiri dureroase. Exasperat, minorul de 9 ani se simte hărțuit de instanță de vreme ce declară, potrivit procesului-verbal că „mereu sunt audiați și îl enervează pentru că oamenii care îl audiază ori nu înțeleg nimic, ori își bat joc de ei: el și fratele lui mereu sunt întrebați aceleași lucruri și s-a săturat; mereu când se gândește la Italia i se face rău și îi vine să se arunce pe geam, pentru că nu mai suportă aceste lucruri, mereu pleacă la București și trebuie să lipsească de la școală”. De menționat că minorii au fost audiați acum la Curtea de Apel pentru a treia oară în ultimii patru ani. Fratele lui, Pietro Antonio, adaugă la tabloul violenței patologice a tatălui alte scene: „Când mânca îl dădea cu capul de farfurie, îl bătea cu încălțătorul, iar când ploua îi scotea afară și îi bătea cu furtunul”.

Potrivit unor specialiști în Dreptul european care urmăresc această „saga”, impresia pe care o lasă completul este că magistrații de la Curtea de Apel abordează procesul ca și când decizia CEDO în cazul „Iorga împotriva României” s-ar referi la un proces inechitabil, când, de fapt, a fost reținută o încălcare a art. 8 al Convenției drepturilor omului, pentru rele tratamente. Oricum, atenția judecătorilor de la Strasbourg pentru acest caz este evidentă. Iulia Motoc, judecător la Curtea Europeană, nota în 27 mai 2019: „Un caz românesc foarte important atât pentru violența domestică, dar și pentru aplicarea normelor internaționale ale Convenției de la Haga, care creează drame în România și nu numai. Cazul este pe prima pagină a CEDO. Din păcate, nu a atras atenția presei, deși este un caz care privește drama multor familii mixte, și mai ales a mamelor românce care au copii cu un tată străin”.

„Un caz românesc foarte important atât pentru violența domestică, dar și pentru aplicarea normelor internaționale ale Convenției de la Haga, care creează drame în România și nu numai”.

Iulia Motoc, judecător CEDO

 

 

×
Subiecte în articol: Iulia Motoc