x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Vorbe in vant

Vorbe in vant

de Andrei Bacalu    |    27 Oct 2005   •   00:00

"Nu cred ca exista cuvant mai tulburator decat sufertas, acel "ansamblu de vase suprapuse pe un cadru metalic pentru a transporta mancare calda"

Exista oameni care iubesc dictionarele, apartin si eu acestui grup si ma bucur de fiecare data cand deschid "Dictionarul onomastic" (primul volum din "Ingeniosul bine temperat", Mircea Horia Simionescu), cartea lui Karl Lokotsch "Cuvinte de origine orientala in limbile europene" sau monumentalul volum al lui Alexandru Cioranescu "Dictionarul etimologic al limbii romane", asa cum nu uit intalnirile cu Hasdeu, Saineanu, Graur sau Iordan.
Ce altfel de carti m-ar fi adus la bucuria intelegerii ca cel mai spaniolesc nume de fluviu, Guadalquivir, este de origine araba si insemna doar raul cel mare - wadi al kabir, ca Gibraltar inseamna gebel Tarik, muntele lui Tarik (general islamic, care a invadat Spania in secolul al VIII-lea), ca aparentul moldovenism "cerdac" provine din persana (cor=4, dac=stalp) si a intrat in romana prin inevitabilul intermediu al limbii turce, impreuna cu cercevea, cearceaf, zuluf si dusman.

Exista oameni care invata cu mare placere si cu serioasa aplicatie tot felul de limbi straine, unii pentru a citi in original operele Sfintei Teresa de Avila sau poezie medievala, altii, precum poetul italo-american John Ciardi, doar pentru a intelege mai bine si a traduce mai corect, mai aproape de spiritul originalului "Divina Comedie", nemuritoarea capodopera a lui Dante.

In fine, exista oameni fericiti, fara obligatii academice, care bantuie prin magazinele de carti mai vechi, divinele anticariate, amuzandu-se cu gasirea, colectionarea si uneori publicarea de liste de cuvinte din limbi mai mult sau mai putin exotice, fara echivalent in asa-zisele limbi de mare circulatie, dar incarcate de un farmec nemasurat. Cel putin asa sustine Adam Jacot de Boinod, autorul unei astfel de carti, pe cat de instructiva, pe atat de amuzanta.

Un prim exemplu, cuvantul oorrxax, care inseamna "inel de pus in nasul vitelului pentru a-l face sa nu mai suga", din limba Khakas (Siberia), limba in care intalnim si verbul iktsuarpok, "a iesi mereu din casa pentru a vedea daca nu se apropie cineva". Fapt elementar, multa lume stie ca in limbile Inuit (vorbite de cei pe care ii numim gresit eschimosi) exista peste 30 de termeni pentru zapada, pare firesc. Dar in albaneza exista 27 de cuvinte pentru mustata si cel putin tot atatea pentru sprancene, detaliu care ne deschide un mic univers hirsut, stufos, foarte masculin!

Japoneza, limba rafinamentelor poetice si a violentei stilizate, una dintre foarte putinele, daca nu unica limba in care nu exista injuraturi sau cuvinte deocheate, ne aduce expresia tsuji giri "ocazia de a incerca o sabie noua pe trupul unui trecator neprevenit". Mai este oare nevoie de insulte intr-o limba in care bakku shan inseamna femeie care arata bine vazuta din spate, dar nu si din fata, ca in vechea si vulgara expresie romaneasca: "Din spate liceu, din fata muzeu!"?

Ramanand in acest spatiu cultural, avem ocazia sa descifram nuantele reverentei, de la eshaku, o inclinare a capului (fara trunchi) de maximum 15 grade, la pekopeko, un sir de temenele profunde, lingusitoare si slugarnice. Germanii se pot lauda cu Torschlusspanik - teama ca sansele scad o data cu trecerea anilor, dar si cu Zechpreller, individ care pleaca fara sa-si achite consumatia. Portugheza din Brazilia a inventat grilagem - invechirea fortata a unor documente inchise intr-o cutie cu un greiere viu, ale carui excremente... Din rusa aflam ca exista profesionisti cu numele de koshatnik, traficanti de pisici furate, didis in bahasa (Indonezia) si pana po’o in hawaiana descriu scarpinarea testei fie contra mancarimilor, fie pentru a incerca sa-ti amintesti de ceva, fucha in portugheza descrie folosirea orelor de serviciu pentru activitati personale.

Formule de o precizie exagerata, in persana, nakhur descrie o camila care nu se lasa mulsa decat daca ii gadili narile, mahj defineste aspectul fizic bun al unui convalescent, iar alghunjar se refera la supararea si mania simulate intre iubiti.

Kertek in malaieziana reproduce sunetul pasilor peste frunze uscate, iar yuyurungul (Australia), pe cel al sarpelui alunecand prin iarba. O scurta reintoarcere spre origini, in greaca veche regasim cuvantul paurikape, zgarda cu botnita care ii oprea pe sclavii muncitori la moara sa manance graunte.

Nu cred insa ca exista cuvant mai tulburator decat sufertas, acel "ansamblu de vase suprapuse pe un cadru metalic pentru a transporta mancare calda" (DEx) ajuns la noi prin limba turca, sefer tasy, adica vas de calatorie, sefer provine din araba, la plural safar, de unde si cuvantul safari. Exotic sau nu?
×
Subiecte în articol: editorial