STADIOANELE de la EURO 2016. Aici se dau bătăliile de la Euro

Stade de France

Situată în Saint-Denis, arena are o capacitate de 80.000 de locuri şi este cea mai mare din Hexagon. Acest stadion va găzdui meciul de deschidere a turneului dintre Franţa şi România, din Grupa A, programat pe 10 iunie.

Construcţia arenei a început în mai 1995 şi s-a încheiat în noiembrie 1997. Pe Stade de France s-a jucat finala Cupei Mondiale din 1998, dintre Franţa şi Brazilia, scor 3-0. Tot aici s-au mai disputat două finale de Liga Campionilor: în 2000, când Real Madrid s-a impus cu 3-0 în faţa Valenciei, şi în 2006, când Barcelona a câştigat trofeul în faţa echipei engleze Arsenal Londra, scor 2-1.

Parc des Princes

Stadionul parizian are o capacitate de 45.000 de locuri şi este arena tradiţională a campioanei Franţei, Paris Saint-Germain. Aici se va desfăşura al doilea meci al “tricolorilor” lui Anghel Iordănescu, cel cu Elveţia.

Considerată în ultimii doi ani arena cu cel mai bun gazon natural din Ligue 1, Parc des Princes a găzduit partide de la Cupa Mondială, ediţiile 1938 şi 1998. În 1960 şi în 1984, pe stadionul din Capitala Franţei s-au disputat şi întâlniri de la Campionatul European. În plus, trei finale de Cupa Campionilor Europeni s-au jucat pe Parc des Princes: Real Madrid - Reims 4-3 (1953), Bayern - Leeds 2-0 (1975) şi Liverpool - Real Madrid 1-0 (1981).

Stade de Lumieres

Construit special pentru EURO 2016, stadionul se află în Lyon şi din sezonul viitor va fi “casa” echipei locale Olympique.

Cu o capacitate de 59.000 de locuri, arena a costat 405 milioane de euro. Aici, România va disputa ultimul joc din grupă, pe 19 iunie, contra Albaniei.

În total, pe Stade de Lumieres se vor juca patru meciuri din faza grupelor (Grupa E: Belgia - Italia, Grupa C: Ucraina - Irlanda de Nord, Grupa A: România - Albania şi Grupa F: Ungaria - Portugalia), o optime de finală şi o semifinală.

Nouveau Stade de Bordeaux

Stadionul are o capacitate de 42.000 de locuri, a fost inaugurat în mai 2015 şi a costat 184 de milioane de euro. Pe această arenă îşi desfăşoară meciurile echipa Girondins Bordeaux. Alain Juppé, primarul oraşului francez, a descris acest stadion ca fiind “o piesă de artă care va îmbogăţi patrimoniul nostru cultural”.

Stade Bollaert-Delelis

Inaugurat în iunie 1993, stadionul a fost renovat şi redeschis în august 2015. Arena are o capacitate de 35.000 de locuri şi este “casa” echipei RC Lens. Considerat unul dintre reperele fotbalului francez, stadionul a purtat iniţial numele “Félix Bollaert”, după cel care a fost directorul comercial al Companiei Miniere Lens.

Sufixul “Delelis” a fost adăugat, în mod oficial, în septembrie 2012, la câteva zile după moartea lui André Delelis - primar al oraşului, între anii 1966 şi 1998, şi un suporter înfocat al clubului.

Această arenă a suferit lucrări de modernizare înaintea Campionatului European din 1984, dar şi a Mondialului din 1998.

Stade Bollaert-Delelis poate primi în tribunele sale aproape toată populaţia oraşului Lens, estimată la 36.000 de persoane.

Stade Pierre Mauroy

Situat în suburbia Villeneuve d'Ascq, la 6 kilometri sud-est de centrul oraşului Lille, stadionul a fost inaugurat în 2012 şi are o capacitate de 50.000 de locuri.

Acoperişul arenei este retractabil şi poate fi deschis sau închis în 30 de minute. Mai mult, o jumătate de teren pote fi ridicată deasupra celeilalte, pentru a fi utilizată în spectacole de muzică, de exemplu.

Pe Stade Pierre Mauroy evoluează echipa LOSC Lille. Capacitatea stadionului este mai mult decât dublă faţă de vechile arene pe care formaţia franceză a jucat până acum: Stade Grimonprez-Jooris şi stadionul Lille Métropole.

Stade Vélodrome

Inaugurat în iunie 1937, stadionul din Marsilia a fost renovat în 2014. Arena are o capacitate de 67.000 de locuri şi este “casa” echipei Olympique Marseille.

După cum sugerează şi numele, Stade Vélodrome a avut o pistă de ciclism când a fost deschis, în 1937. Cu toate acestea, ceremonia de deschidere a stadionului a fost marcată de un meci de fotbal disputat între Marseille şi FC Torino.

În decursul istoriei sale, această arenă a găzduit competiţii şi din alte sporturi: atletism, rugby, box, tenis sau hochei. Pista de ciclism a fost înlăturată în 1985.

În 1938 şi în 1998, a găzduit meciuri ale Cupei Mondiale, iar în 1960 şi în 1984, partide ale Campionatului European.

Stade de Nice

Stadionul are o capacitate de 35.000 de locuri şi a fost inaugurat la 22 septembrie 2013, cu o partidă din Ligue 1 câştigată cu 4-0 de OGC Nice împotriva echipei Valenciennes.

Stade de Nice este al şaselea cel mai mare stadion de fotbal din Franţa şi găzduieşte Muzeul Naţional de Sport, care s-a mutat din Paris pe Coasta de Azur şi a fost inaugurat oficial la 15 octombrie 2014.

În afara meciurilor de fotbal, aici se mai organizează partide de rugby, concerte şi alte evenimente.

Pe State de Nice se vor juca trei meciuri din grupele EURO 2016 (Grupa C: Polonia - Irlanda de Nord, Grupa D: Spania - Turcia şi Grupa E: Suedia - Belgia), dar şi o partidă din optimile de finală.

Stade Geoffroy Guichard

Deschis în anul 1931, acestui stadion i se mai spune şi “Cazanul”, datorită atmosferei pe care o creează fanii echipei Saint-Étienne, la care a evoluat şi Bănel Nicoliţă.

Arena are o capacitate de 42.000 de locuri şi a fost renovată în urmă cu doi ani. Denumirea sa a fost dată în onoarea unui fondator de lanţuri de cazinouri, sub auspiciile căruia AS Saint-Étienne a luat fiinţă.

Situat la nord de centrul oraşului, stadionul a fost construit pe tuneluri miniere vechi şi lângă o fabrică de oţel, iar în primele zile, fumul de la coşurile acesteia plutea în derivă pe teren.

Stade Geoffroy Guichard a găzduit meciuri ale Campionatului European din 1984, dar şi partide de la Campionatul Mondial din 1998. Tot aici s-au disputat întâlniri de la Cupa Mondială de rugby din 2007.

La această ediţie a Campionatului European, pe Stade Geoffroy Guichard se vor juca trei meciuri din faza grupelor (Grupa F: Portugalia - Islanda, Grupa D: Cehia - Croaţia şi Grupa B: Slovacia - Anglia), dar şi o partidă din optimi.

Stadium de Toulouse

Situat în inima oraşului Toulouse, stadionul a fost construit special pentru Campionatul Mondial din 1938 şi a fost poreclit “mini-Wembley”, datorită asemănării sale cu legendara arenă din Londra.

Stadium de Toulouse a suferit renovări importante în 1949, în 1997 şi în 2015.

În 2001, stadionul a fost afectat, după ce o uzină chimică aflată în apropiere a suferit o explozie majoră.

“Casa” echipei FC Toulouse - formaţie pentru care a evoluat şi Dragoş Grigore -, arena a găzduit şase partide ale Campionatului Mondial din 1998.

Pe Stadium de Toulouse se mai dispută cu regularitate meciuri de rugby. În 2007, acest stadion a găzduit partide de la Cupa Mondială de rugby.

La EURO 2016, aici vor avea loc trei meciuri din grupe (Grupa D: Spania - Cehia, Grupa E: Italia - Suedia şi Grupa B: Rusia - Ţara Galilor), dar şi o întâlnire din cadrul optimilor de finală.

PREZENTARE ORAŞE:

Saint-Denis

Situat la 10 kilometri nord de centrul Parisului, Saint-Denis a fost la început un sat, cu denumirea de Catolacu. În prezent, urbea poartă numele unui martir creştin înmormântat acolo, după ce a fost decapitat.

Grav afectat de declinul industriei grele din anii ’70, Saint-Denis a fost salvat de construirea arenei Stade de France şi a metroului.

În această suburbie a Parisului trăiesc aproximativ 110.000 de oameni. La Basilica Saint-Denis îşi dorm somnul de veci nu mai puţin de 75 de regi şi de regine, printre care Dagobert I şi Ludovic al XVIII-lea.

La Saint-Denis, turiştii sunt invitaţi să viziteze arena Stade de France, cartierul La Plaine - aflat în plină dezvoltare, dar şi centrul istoric - unde, din 1144, tronează Basilica Saint-Denis, dar şi Muzeul de Artă şi Istorie.

Paris

Un centru de gândire progresivă, modernă, Paris este capitala Franţei. Oraşul este recunoscut pentru frumuseţea arhitecturală, iar baronul Haussmann (1809-1891) a contribut la realizarea a 12 mari bulevarde.

Cunoscută la început sub numele Lutetia, aşezarea a fost apoi numită Paris, după tribul celtic care s-a stabilit în zonă în secolul al III-lea î.Hr. Parisul a fost declarat capitală în 508 de către Clovis, regele francilor, după prăbuşirea Imperiului Roman.

Astăzi, Parisul reprezintă un punct de atracţie pentru turiştii din întreaga lume. Turnul Eiffel, Muzeul Luvru sau râul Sena sunt doar câteva locuri preferate de oameni.

Cunoscut sub numele de “Oraşul Luminilor”, Parisul este renumit pentru viaţa sa culturală, bucătărie şi modă.

Parisul are o populaţie de 2,25 milioane de locuitori, iar în zona metropolitană se găsesc alte 12,29 milioane de oameni.

Distanţele faţă de celelalte oraşe care vor găzdui EURO 2016:

Lyon

Fondat de romani în secolul I î.Hr., Lyonul a jucat un rol important în dezvoltarea religioasă şi politică a Europei de-a lungul mai multor secole. Iniţial, a fost cunoscut sub numele de Lugdunum. Oraşul a devenit faimos pentru bucătăria sa şi, în cele din urmă, a fost considerat capitala gastronomică a Franţei. Între timp, arhitectura sa unică, cu străzi înguste, a condus la includerea în patrimoniul mondial UNESCO.

Oraşul conservă un important patrimoniu cultural, de la vestigii din epoca romană până la construcţii din secolul al XX-lea.

Lyon, al treilea mare oraş francez, are o populaţie de 491.268 de locuitori, iar alte 2,18 milioane de oameni trăiesc în zona metropolitană.

Distanţele faţă de celelalte oraşe care vor găzdui EURO 2016:

Bordeaux

Oraşul, capitala regiunii Aquitaine, are o populaţie de 242.945 de persoane.

Bordeaux este renumit pentru vinurile sale. Romanii au plantat primele vii în urmă cu peste 2.000 de ani. Zona din jurul oraşului este acum o regiune importantă producătoare de vin, datorită climei sale maritime şi a solurilor bogate în calciu. Aici se produc aproximativ 800 de milioane de sticle de vin pe an, iar vânzările ajung la 3 miliarde de euro.

Bordeaux este la fel de faimos pentru arhitectura sa clasică şi neoclasică, care a rămas practic neschimbată timp de 200 de ani.

Un studiu efectuat în 2013 a concluzionat că, în afara Parisului, francezii consideră Bordeaux cel mai bun loc pentru a trăi.

Centrul istoric vechi al oraşului Bordeaux a fost înscris, în anul 2005, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Distanţele faţă de celelalte oraşe care vor găzdui EURO 2016:

Lens

Situat la o distanţă 28 de kilometri de Lille, în nordul Franţei, Lens are o populaţie de 36.000 de locuitori şi este un fost bastion minier.

În oraş se află Muzeul Luvru-Lens, construit pe o fostă mină de cărbuni şi care este una dintre cele mai noi comori ale patrimoniului mondial UNESCO.

Lens se mai mândreşte cu gara sa, ridicată în 1926. Aceasta este decorată în interior cu mozaicuri extrem de frumoase.

Jean-Jaurès este inima oraşului, situat la intersecţia celor două străzi comerciale principale: Boulevard Basly şi Rue Lanoy.

Distanţele faţă de celelalte oraşe care vor găzdui EURO 2016:

Lille

Aflat în apropiere de graniţa cu Belgia, Lille este un oraş cosmopolit, cu rădăcini flamande foarte puternice. Nicio altă localitate din Franţa nu a suferit mai multe asedii în istorie, dar, cu toate acestea, oraşul aminteşte de Bruxelles sau de Amsterdam.

Cunoscut sub numele de Rijsel în flamandă, Lille este un centru metropolitan plin de viaţă, care a făcut faţă declinului industriei locale începând cu anul 1960.

Oraşul este renumit pentru barurile şi bistrourile sale.

Aici s-a născut, la 22 noiembrie 1890, generalul şi politicianul Charles de Gaulle.

Cu o populaţie de 230.000 de locuitori, Lille a fost Capitala Europeană a Culturii în 2004.

Muzeul de Istorie Naturală Lille, Piaţa General de Gaulle, Catedrala Notre Dame de la Treille sau Palatul Rihour sunt doar câteva puncte de atracţie turistică ale oraşului.

Marsilia

Situată pe coasta mediteraneeană, scăldată de soare, Marsilia este cel mai vechi oraş din Franţa. Este, de asemenea, un centru de transport - bine deservit feroviar, rutier, aerian şi maritim - şi poarta de acces la câmpurile de lavandă, dealuri şi munţi. Marsilia este una dintre cele mai populare regiuni turistice din Franţa. Oraşul a fost Capitală Europeană a Culturii în anul 2013.

Marinarii greci au sosit aici în urmă cu peste 2.600 de ani. Legenda spune că oraşul a fost fondat de navigatorul grec Protis, care s-a căsătorit cu o prinţesă galică pe nume Gyptis.

Catedrala Notre Dame de la Garde, construită între 1853 şi 1899, se află pe cea mai înaltă colină a Marsiliei şi oferă vederi panoramice ale oraşului şi ale portului său. Lăcaşul de cult a fost ridicat pe locul unui fost lagăr militar, iar statuia de aur a Fecioarei cu Pruncul în braţe, care se află deasupra sa, este cunoscută sub numele de “La Bonne Mère” şi a devenit protectoarea simbolică a Marsiliei.

Marsilia este al doilea mare oraş din Franţa, cu o populaţie de 860.363 de persoane, şi cel mai mare port comercial al ţării.

Nisa

Este un oraş în sud-estul Franţei, pe coasta Mării Mediterane, la poalele Alpilor Maritimi. Nisa are o populaţie de 344.064 de oameni şi este al cincilea oraş ca mărime al Franţei.

Urbea este a doua destinaţie turistică franceză ca popularitate, după Paris. Situat la doar 30 km distanţă de graniţa cu Italia, oraşul păstrează o puternică moştenire arhitecturală italiană.

Nisa a servit ca sursă de inspiraţie pentru mulţi pictori de renume mondial, printre care Henri Matisse şi Marc Chagall. Ambii au muzee dedicate creaţiilor lor în oraş.

Oraşul este supranumit “Capitala Coastei de Azur”. Printre principalele obiective turistice se numără Muzeul Matisse, Muzeul de Arte, palatul-muzeu Massena, Catedrala Saint Reparat şi grădina botanică Phoenix - cu cea mai mare seră din Europa.

Saint-Étienne

Este un oraş industrial din estul Franţei. Legenda spune că, în epoca romană, prima aşezare a luat numele Furanum. Acesta a fost schimbat în Furania şi a persistat până în Evul Mediu.

Până la începutul secolului al XIX-lea, oraşul a reprezentat cea mai mare zonă minieră din Franţa, iar prima cale ferată din Hexagon a fost construită aici. Prin anii ’70, industria din Saint-Etienne a fost în declin, iar oraşul a suferit o recesiune economică şi demografică semnificativă.

În prezent, aici trăiesc 180.000 de oameni, iar alţi 400.000 locuiesc în zona metropolitană.

La Saint-Étienne există clădiri care datează din secolele XVI-XX, cum sunt: casa lui Francisc I din Piaţa Boivin - construită în 1537, cu o faţadă gotică cu influenţe renascentiste -, Casa Veche din Piaţa Poporului, Muzeul vechiului oraş din Casa Jullien Chomat de Villeneuve sau Primăria proiectată de arhitecţii Dalgabio în 1821.

În prezent, Saint-Étienne este afiliat la Reţeaua Oraşelor Creative, proiect demarat de UNESCO.

Toulouse

Este poreclit “La Ville Rose” (Oraşul roz) datorită cărămizilor de teracotă folosite la construcţia multor clădiri.

Toulouse este a patra mare zonă urbană din Franţa, cu o populaţie de 439.550 de persoane.

Oraşul este considerat a fi una dintre cele mai încântătoare destinaţii din Franţa.

Urbea se mândreşte cu eleganta clădire Capitole, care adăposteşte Primăria, şi cu Canal du Midi, care leagă râul Garonne la Marea Mediterană. Cassoulet se bucură de un loc de cinste printre specialităţile culinare locale.

Galo-romanii au fost arhitecţii multor construcţii din localitate, inclusiv apeducte, care nu au supravieţuit până în ziua de azi.

Printre atracţiile turistice ale oraşului se numără Muzeul de Istorie Naturală şi grădinile botanice Jardin des Plantes, Jardin Royal şi Grand-Rond.