1001 de filme de vazut intr-o viata

Cartea a fost un adevarat bestseller, fiind publicata deja in 25 de tari

Editura RAO continua seria lucrarilor enciclopedice cu o lucrare remarcabila, o extraordinara istorie a cinematografiei vazuta prin prisma unor filme ce sunt puncte de reper pentru oricare cinefil, 1001 de filme de vazut intr-o viata.

Dupa cum sugereaza si titlul lucrarii, "1001 de filme de vazut intr-o viata" este o carte care urmareste nu numai sa informeze si sa recomande, ci si sa motiveze: sa-i transforme pe cititorii curiosi in cinefili pasionati (daca nu cumva sunt deja) si sa arate ca nu mai avem de ales, timpul ne preseaza, iar lista filmelor care merita cu adevarat vizionate este foarte lunga.

ANTOLOGIE. "1001 de filme de vazut intr-o viata" este o antologie cat mai obiectiva posibil care inventariaza cele mai memorabile creatii din istoria cinematografului. Puteti critica selectia, dar nu o puteti ignora, iar filmele nu trebuie sa le ratati.

AUTORUL. Lucrarea poarta semnatura lui Steven Jay Schneider, un tanar doctorand in Cinematografie la Universitatea din New York si in Filozofie la Harvard, autor sau editor a numeroase carti despre cinema. De asemenea, el e consultant pentru film, televiziune si home video/DVD pentru numeroase case de productie din Statele Unite ale Americii. Steven Jay Scnheider a coordonat un colectiv de 60 de specialisti din 8 tari, alcatuind, in baza topurilor anuale, prezenta lucrare cu caracter enciclopedic.

BESTSELLER

Cartea se constituie intr-o prezentare a celor 1001 de filme, ordonate cronologic, cu un index tematic si un index de regizori. Cartea a fost un adevarat bestseller, fiind publicata deja in 25 de tari si vanduta in peste 400.000 de exemplare. Ceasul bate... Asa ca puneti-va pe citit... si vizionat.

Regalitatea si democratia-spectacol

"Europa din noi" este titul cartii scrise de Radu Principe de Hohenzollern-Veringen si editata de Polirom. Scrise in perioada 1994-2005, articolele si conferintele pe care Principele Radu de Hohenzollern-Veringen le include in acest volum reflecta doua realitati: cea a propriului destin, care a translat din lumea artei in lumea publica (regalitate, politica, diplomatie), precum si realitatea lumii noastre, oscilind intre democratia-spectacol si actele de eroism, intre libertatea galopanta si terorism, intre acte de coruptie (economica, psihologica, afectiva si morala) si gesturile vizionare.

SEMNALE EDITORIALE

Cum sa fii bun Editura Humanitas. Colectia Raftul intai ne propune un roman de mare clasa: "Cum sa fii bun". Numele autorului Nick Hornby probabil ca nu va spune prea multe decat daca ati vizionat "High Fidelity" (cu John Cusack) sau "About a Boy" (cu Colin Firth), ambele filme inspirate din cartile sale. Romanul se concretizeaza intr-o disectie de moravuri ale clasei de mijloc, un cocteil dulce-amar de intelepciune si compasiune: oare virtutile biblice pot fi reinstaurate intr-o suburbie britanica moderna? Provocarile (Post)modernitatii Editura Tritonic. Ce s-a intamplat si se intampla cu relatia dintre Europa si natiunea ei, pe toate palierele devenirii acestei relatii politice, economice, sociale, identitare este o intrebare legitima. Cartea de fata, scrisa de Dan Dungaciu, incearca sa descifreze cu prioritate acest ultim palier, fara indoiala, crucial. Pentru aceasta, cartea porneste de la relatiile de astazi si, in cautare de raspunsuri, coboara catre cele de ieri. Este euro-scepticismul un euro-optimism bine informat? Analistul Editura Rao. Doctorul Frederick Starks primeste o misterioasa scrisoare de amenintare, semnata Rumplestiltskin, si viata lui, atat de previzibila pana atunci, se transforma in haos. Brusc, psihanalistul este aruncat intr-un joc cu reguli simple, dar necrutatoare: in 15 zile, Starks trebuie sa afle identitatea autorului scrisorii si motivul furiei lui; altfel, are de ales intre a se sinucide sau a fi martor cum Rumplestiltskin ii va distruge pe cei care sunt importanti pentru doctor: prieteni, rude, copii. Mass-media, o istorie sociala Editura Polirom. Fiecare nou mod de comunicare provoaca dezbateri aprinse despre repercusiunile sale sociale si morale. Astazi ne preocupa influenta negativa a televiziunii si a Internetului; in secolul al XVI-lea, oamenii se temeau ca cititul va starni emotii periculoase, mai ales la femei. Asa Briggs si Peter Burke, doi dintre cei mai de seama specialisti in istoria culturii, prezinta multe astfel de paralele in mass-media, punand accent pe schimbarile tehnologice.