x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun 19:46 / Nu-i cine ştie ce. Dar ştiţi ce mult contează?

19:46 / Nu-i cine ştie ce. Dar ştiţi ce mult contează?

de Vlad Teodorescu    |    28 Mai 2008   •   00:00

COMENTARIUL DE LA ORA ŞASE
Gîfîind precum un marfar opintindu-se la deal, actuala campanie electorală, promoţia mai-iunie 2008, e gata să-şi dea obştescul sfîrşit odata cu preziua alegerilor.



COMENTARIUL DE LA ORA ŞASE
Gîfîind precum un marfar opintindu-se la deal, actuala campanie electorală, promoţia mai-iunie 2008, e gata să-şi dea obştescul sfîrşit odata cu preziua alegerilor.

Dacă s-ar face un clasament al campaniilor desfaşurate din ’90 încoace, probabil că cea de anul acesta ar obţine un binemeritat loc 20, întocmai ca Nico şi Miriţă la Eurovision. Singurul element în plus, dar nu neapărat "un plus”, a fost înregistrarea mai multor acte de violenţă. Argumentele folosite atît la ţară cît şi la oras au fost cît se poate de contondente (bîtele de baseball la concurenţă cu ciomegile tradiţionale), de tăioase (bricege, cuţite cu buton, săbii ninja) şi ale dracului de usturătoare bile de cauciuc trase din pistoalele cetăţenilor ale căror permise de port armă sînt mai presus de orice bănuială şi intervenţie la şeful de post. Interesant este şi faptul că sindromul "Stănculescu”, cel al piciorului pus în ghips la ocazii, sindrofii şi revoluţii, s-a transformat în mult mai complexul şi îndestulătorul "dacă te prind iţi rup picioarele şi-ţi umflu şi ochii!”. Lucru atestat de majoritatea certificatelor medico-legale eliberate preşedinţilor de filiale, susţinătorilor şi chibiţilor aflaţi într-un moment nepotrivit, într-un loc nepotrivit.

Atunci cînd credeam că nimic nu ne mai poate atrage atenţia şi stîrni lehamitea de vot, iată că minunea s-a produs. A apărut o noua colecţie de afişe electorale în sprijinul unui candidat pentru primaria sectorului 4, cel mai vînat trofeu al Bucureştiului. "Pentru Noi Locuitorii” scrie cu litere de-o şchioapă chiar deasupra pozei din care candidatul ne zîmbeşte neconvingător, cam a tristeţe. Absenţa virgulei arată că textul de mai sus a trecut numai prin filtrul de partid, nu şi prin cel al corecturii, fie ea măcar de bun simţ. Atîta timp cît iniţialele partidului sar în ochi, un "fleac” de virgulă n-o să deranjeze pe nimeni.

Gen acrostih, unde literele iniţiale ale cuvintelor (sau versurilor, în forma acceptată de Academie) alcătuiesc la randul lor un cuvint, găselniţa e de nivelul unui elev care repetat a treia oară clasa a patra şi de data aceasta n-are şanse să treacă nici cu plicul.

Desigur, pe langă spontanele "almanahe”, "succesuri”, "poluţii” şi chiar celebrul "v-a” a lui Videanu, am putea spune că o virgulă e fără importanţă. Dar tipărită şi afişată pe toate gardurile şi site-urile, pare mai gogonată. Au lipsit ele virgule din acte oficiale, din sentinţele judecatoreşti, ca să nu mai amintim de Constituţie şi nu s-a împiedicat nimeni din asta. Nu s-a făcut gaură în cer. Poate doar au fentat cîtiva legea. Şi atunci ce poţi să ceri unui amărît de slogan electoral?

Alături de pozele tembele cu pumni încleştaţi ca la box, palme întinse ca la poarta bisericii şi degete ridicate ca la meci, aici avem de-a face cu o reclamă concepută de analfabeţi pentru analfabeţi şi nu de "oameni pentru oameni” aşa cum s-ar lăuda, într-un limbaj de lemn, ipsos şi termopan, genialii făcători de … "slogane” electorale. Şi e păcat, pentru un partid care se adresează în special celor cu mai multe clase decît Sageata Albastră.

De aceea eu cred că, întocmai ca în celebrul banc în care soţia îi mărturiseşte soţului despre importanţa şi rolul unui centimetru în plus, lipsa unei banale virgule, alături de lipsa de idei, de combat şi de fair-play nu este cine ştie ce. Dar ştiţi ce mult contează?

×
Subiecte în articol: magazin