x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun „Alchimistul” monden

„Alchimistul” monden

de Adriana Vaduva    |    06 Ian 2011   •   18:21
„Alchimistul” monden

145280-03-07tv-12.jpg•  Ai renunţat, pe rând, la două fa­cultăţi (Metalurgie şi Cons­truc­ţii) din cauza Chimiei. Dacă şi la Actorie ai fi avut această ma­te­rie, ai fi renunţat sau de data asta ai fi fost hotărât să-ţi iei medi­ta­tor?

Într-adevăr, Chimia m-a „ur­mă­rit” şi în timpul liceului, şi al facultăţii. Era materia de care simţeam că nu mai scap. Din fericire, la Actorie nu fac chimie. Dacă aş fi făcut, aş fi transformat-o cu siguranţă în al­chimie. Dar, slavă Domnului, am scăpat!

•  Mulţi spun că fiecare ­perso­naj pe care îl joacă este ca un copil al lor şi le este greu să spună că îl preferă pe unul mai mult de­cât pe altul. Tu ai un „monden” ca­re ţi-e mai aproape de suflet?

Fie­care personaj în­seamnă o creaţie. Pen­tru fiecare personaj în parte trebuie să aduci ceva nou, trebuie să „fo­rezi” în tine cât mai adânc, pentru că fiecare perso­naj te solicită într-o oa­re­ca­re măsură... Poate că aş fi tentat să spun că un personaj îmi place mai mult, tocmai pentru că am muncit mai mult la crearea lui. Spre exemplu, per­­­sonajul Samuela pe care îl fac la „Mon­­denii” este o creaţie, nu o parodie după un personaj existent, aşa cum se în­tâmplă la majoritatea personajelor.

•  Publicului de cine îi place?

Mă aşteptam ca unul dintre persona­jele cele mai apreciate de public să fie Gigi Becali, Mitică Dragomir sau Leonard Do­roftei. Iată că am avut surpriza să constat că favoritul este Ro­meo Fantastik, personaj despre care iniţial nu cunoşteam foarte multe date.

•  Dintre cei pe care îi imi­ţi te-a con­tactat vreunul să te apostrofeze sau, de ce nu, să te lau­de?

Am fost norocos din acest punct de vedere, pentru că una dintre ve­detele parodia­te de mine, campionul mondial Le­o­nard Doroftei, a dovedit un acut simţ al umorului şi mi-a devenit în­tr-un timp relativ scurt amic. Tot în chip laudativ mi-a vorbit şi Dan Bursuc, pe care l-am întâlnit într-un res­ta­urant. Deci, până acum numai de bine.

•  Eşti la „Mondenii” din 2008. Sun­tem în 2011. Ţi se pare mult, pu­ţin?

Pasiunea pen­­tru ceea ce facem, pentru me­seria noastră este pe măsura efortului de­pus, iar aceşti doi ani şi ju­mătate, de când fac parte din echipa show-ului „Mondenii”, au trecut foarte repede.

•  Cum s-a schimbat viaţa ta de când eşti „monden”?
Via­­ţa mi s-a schimbat cu siguranţă în bine şi mă bucur nespus că fac parte din acest proiect.

• Dă-mi trei exemple de avantaje şi trei de dezavantaje ale faptului că eşti persoană publi­că.

Într-adevăr, faptul că eşti persoană publică are şi avantaje, şi dezavantaje. În primul rând, îţi conferă un mare capital de imagine, ceea ce pentru un actor este foarte important. Îţi dă o ma­re încredere în forţele proprii atât timp cât gestionezi bine situaţia şi nu-ţi pierzi echilibrul. În foarte multe si­tuaţii, oamenii devin mult mai amabili când te recunosc, ceea ce este un lu­cru plăcut. Dar se întâmplă şi să fii abordat pe stradă într-un mod mai pu­ţin civilizat. Sunt foarte multe si­tu­a­ţii în care, aflându-te în locuri publice, n-ai vrea să fii re­cu­noscut, ci pur şi sim­plu să treci neobservat. Se mai în­tâm­plă uneori ca anumite persoane să confunde activi­tatea profesională cu via­ţa privată, ce­rân­du-ţi în diverse lo­curi sau si­tua­ţii să intri în pielea personajelor pe care le văd la „Mondenii”. Când te afli într-un res­taurant, acest lucru nu poate fi decât stânjenitor. 

•  În 2011, unde te mai pot ve­dea oamenii în afară de „Mondenii”?

Pot fi văzut pe scena Teatrului de Co­medie în „Ava­rul îndră­gostit”, alături de colega Mirela Zeţa, şi în spectacolul „Cinci Rendez-vous-uri Mortale”, la Mu­zeul Ţă­ra­nului Ro­mân.

×
Subiecte în articol: fun