Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Transformate în făină, râmele fac parte din ingredientele puse în biscuiţii bogaţi în proteine care se vând în mici magazine din Bolivia. Patronul micii fabrici artizanale de biscuiţi din centrul agricol Jhesua (Paracaya, regiunea Cochabamba - centru), Jesos Orellana, tânăr tehnician agricol, spune că ideea i-a venit după o călătorie în Mexic, unde a văzut exemple de lombricultură, transmite AFP.
El asigură că procedeul de obţinere a făinei de râme este extrem de laborios, garantând că produsul finit este curat. Râmele sunt supuse unui tratament special, destinat să le golească intestinele.
Eisenia foetida, o râmă roşie din California, care poate devora zilnic echivalentul greutăţii sale, măsoară între 3 şi 5 milimetri diametru, are 6-8 centimetri lungime şi cântăreşte circa 1,5 grame. Pentru obţinerea unei cantităţi de 900 de grame de făină sunt necesare 16 kilograme de râme. Mica fabrică a lui Orellana produce 125 de kilograme de biscuiţi pe lună.
'Făina de râme este foarte bună pentru sănătate', afirmă patronul, care a început în acest an producţia de plăcinte în regiunea Paracaya. Produsul 'îmbunătăţeşte masa musculară, duce la creşterea activităţii cerebrale şi împiedică apariţia anemiei. Este bun şi în cazul diabetului', asigură antreprenorul.
Potrivit unui raport comandat de el Facultăţii de medicină şi Biochimie a Universităţii publice San Simon din Cochabamba, 'în 100 de grame de făină de râme , 44,7% sunt proteine', la care se adaugă calciu, fier şi fosfor. Cercetătorii au identificat şi aminoacizi esenţiali, vitali pentru creştere, sistemul imunitar şi repararea ţesuturilor musculare.
Făina de râme se amestecă cu făina de grâu, de orz sau de fasole, se adaugă seminţe de chia, antioxidanţi, calciu, proteine şi omega 3. Pentru a da savoare biscuiţilor, reţeta include şi extrase naturale de nucă de cocos şi vanilie.
'Este produsul nostru principal', spune Roxana Borges, proprietara unei plăcintării la Paracaya. Plăcintele sunt cumpărate îndeosebi de mame care caută produse bogate în proteine pentru copiii lor. Acestea cer însă să fie eliminată imaginea râmei de pe ambalaje. 'Oamenii spun mai întâi +Cum să mănânc aşa ceva?+ şi apoi îşi dau seama că este bun', adaugă ea.
În alte ţări, râmele sunt folosite în diferite scopuri ca de exemplu producţia de humus pentru culturi pornind de la deşeurile vegetale sau în medicina homeopatică, pentru creşterea moderată a nivelului de glucoză, trigliceride şi creatinină. Mexicul este una din aceste ţări, încheie AFP.
Citește pe Antena3.ro
