Dupa modelul Golden Drum-ului sloven au izvorat multe festivaluri minore din Balcani. Unele din interese financiare destul de meschine, altele dintr-o mare pasiune. E cazul Sarajevo Festival.
TANIA COHN
FARA LIMITE: Acesta a fost conceptul dupa care s-a ghidat Festivalul de la Sarajevo |
Jurnalul National: Ultima editie a Sarajevo Festival a fost impresionanta prin calitatea invitatilor, mai ales ca aveti un festival asa tanar. Cum reusiti sa gestionati un proiect de o asa anvergura?
Ekrem Dupanovic: Sarajevo are o mare notorietate, iar "No limit Sarajevo Festival" incita. Relele despre Sarajevo sunt de domeniul trecutului. Gustul pentru reconstructie revine. Creativii vin bucurosi aici pentru a fi parte din renasterea industriei. Doar publicitatea face, cum spuneati, o forma speciala de terapie sociala.
Care e ambianta locala? Cum au reactionat agentiile locale la ideea de festival?
Daca va asteptati sa va spun cum toata industria de publicitate a sustinut festivalul, cum a fost de partea lui, din nefericire, va trebui sa va dezamagesc. Relatiile inauntrul scenei de publicitate in Bosnia-Hertegovina sunt foarte incordate, in special intre agentii.
Intr-o piata atat de mica, cu investitii pe masura, agentiile de media se lupta "pe viata si pe moarte" pentru fiecare euro.
Anul trecut, piata noastra a atins cota de 35 de milioane de euro. Prin comparatie, croatii au avut o piata de 500 de milioane de euro. Din nefericire, media face muzica dupa care piata danseaza.
Vin ninsorile în România. Informare meteo ANM de vreme rea pentru toată țara
Citește pe Antena3.ro
Pasiune
Ati investit enorm in No Limit, nu-i asa?
Fac publicitate de 30 de ani. Acum trei ani m-am gandit sa-mi inchei cariera. Am simtit nevoia sa rasplatesc o profesie care mi-a dat atat de mult cat iti poate da o profesie intr-o viata de om. Am iubit nemarginit munca pe care o faceam, am fost la festivaluri nenumarate si-am fost inconjurat de creativi cu o gandire pozitiva tot timpul. E o obligatie sa dai in schimb ceea ce primesti. Asa am renuntat la agentia de succes pe care o aveam pentru a infiinta o revista cu rol educativ pentru piata (Media Marketing) si-un festival de elita. Am reziliat toate contractele deja semnate pentru anul viitor. Am renuntat la un venit sigur, pentru a ma arunca intr-o investitie nesigura, cu un viitor incert. Asa s-a nascut festivalul No Limit.
Unul dintre seminariile No Limit a fost rebrandingul de tara. Care au fost rezultatele?
Care este primul lucru care iti trece prin cap atunci cand te gandesti la Bosnia-Hertegovina? Razboi, genocid, ruine, saracie, o tara fara un cadru legal stabil, coruptie. Imaginea Bosniei-Hertegovina in lume este foarte proasta. Sarajevo poate inca mai are o imagine negativa din cauza suferintei prin care a trecut de-a lungul celor patru ani de asediu in inima Europei, la sfarstiul secolului al XX-lea. Trebuie sa schimbam aceasta imagine. De aceea, ne-am hotarat sa incheiem primul festival cu o discutie referitoare la metodele de promovare ale imaginii tarii. Am avut invitati care s-au ocupat de promovarea propriilor tari: Jernej Repovs din Ljubljana pentru Slovenia, Najib Saab din Beirut pentru Liban, care a trecut printr-un razboi mult mai crud, Vladimir Ceh din Belgrad pentru Guvernul iugoslav in timpul mandatului de prim-ministru al lui Ante Markovic. Dezbaterea a levitat in jurul subiectului "Ce e de facut in Bosnia-Hertegovina?". Nimic concret nu s-a intamplat. Vindecarea si spiritul pozitiv trebuie sa inceapa intre granitele tarii. Pe urma putem iesi in lume cu un proiect al naibii de bun.
Fara cuvinte
In acest moment aveti o echipa care sa se preocupe de identitatea nationala si de perceptia acesteia dincolo de granite?
Nu. Bosnia-Hertegovina nu e constienta de nevoia formarii unei astfel de echipe. Suntem o tara foarte complicata, cu 14 guverne, 132 de ministere la diferite niveluri. Conducere crede ca nu va supravietui si spera ca va scoate anumite parti din tara ca sa le ataseze uneia dintre tarile vecine. E imposibil sa te gandesti la viitorul acestei tari in astfel de conditii. Definirea misiunii si viziunii Bosniei-Hertegovina ar fi un esec. Reprezentantii celor trei natiuni constitutive n-ar cadea de acord. Suntem una dintre putinele tari, daca nu singura din lume, al carei imn national nu are versuri. Politicienii nostri n-au fost capabili sa aleaga un text. As fi cel mai fericit om daca as avea de spus mai multe lucruri frumoase despre tara mea, dar nu vreau sa va mint.
Daca ati fi in postura de a vorbi despre calitatea comunicarii din B&H, cum ati defini-o?
Calitatea comunicarii s-a imbunatatit in ultimii doi ani datorita festivalului No Limit? Ar fi prea pretentios sa spunem asta. Agentiile sunt motorul. Cel mai bun exemplu vine din partea celor de la Ideologija (www.ideologjia.ba), prima agentie care a castigat premiul agentia anului in Bosnia-Hertegovina. O alta agentie buna este Fabrika(www.fabrika.com). Si, daca vom compara creativitatea reclamelor noastre cu bugetele de care dispun, ne descurcam binisor.
In ce chip a aratat comunicarea acum doua decenii?
Sarajevo a organizat Jocurile Olimpice de Iarna in 1984.
Au fost o trambulina pentru dezvoltarea marketingului in intreaga Iugoslavie. In perioada celor opt ani care au urmat, pana la inceputul razboiului, s-au infiintat multe agentii. Ele n-au reusit sa-si pastreze clientii pentru mult timp. Ei ar fi trebuit sa depuna eforturi pentru a obtine contracte noi, pentru a-i motiva pe clienti sa-si faca reclama. N-au facut-o, si cand au aparut clienti seriosi, aceste agentii nu au fost capabile sa ofere servicii de prima mana. Din acest motiv, clientii s-au indreptat in principal catre Zagreb, Belgrad si Ljubljana in cautarea de agentii full service (servicii complete). Majoritatea agentiilor de azi sunt infiintate dupa razboi. Cele care au avut succes inainte nu mai exista. Razboiul a schimbat totul de la radacini. Inainte de razboi, am fi "murit" pentru ideile mari, eram entuziasti, puneam pasiune in ceea ce faceam, petreceam timpul impreuna facand schimb de experienta si idei. Nu stiam nimic despre cumpararea spatiilor de media si tehnologiile pe care se bazeaza astazi agentiile. Astazi, agentiile de publicitate angajeaza tineri care s-au scolit la seminarii pe Internet. Tot ce stiu ei sunt termeni de specialitate din limba engleza, pe care clientii lor nu le inteleg. Imi vine greu sa-i inteleg pe tinerii accounti sau creativi, deoarece nu inteleg ce limba vorbesc. Deschid ziarele sau dau drumul la televizor sa vad ce fac ei si agentiile lor si nu vad nimic. Vad reclame fara nici o idee.
"Definirea misiunii si viziunii Bosniei-Hertegovina de astazi ar fi un esec. Reprezentantii celor trei natiuni constitutive n-ar cadea de acord. Suntem una dintre putinele tari, daca nu singura din lume, al carei imn national nu are versuri"
BALCANIC
SCHISMA. A dat publicitatea pe presa |