De la CFR Marfa la ad-urile nashpa

Saptamana trecuta, un scandal a trecut razant peste capul advertiserilor americani.

Cu aterizare fortata in cazul unora, care au descoperit printr-o intamplare ca platisera mai mult decat facea pentru reclama din anumite ziare. Si asta pentru ca acele publicatii trecusera copiile distribuite promotional la categoria vanzari, sporind astfel artificial tirajul cu cateva procente. S-a lasat, firesc, cu compensatii grele si chiar cu procese - iar directorii ziarelor cu pricina nu vor mai scoate capul in lume prea curand...

Si acum va propun un test de perspicacitate: taiati paragraful de mai sus si trimiteti-l directorilor companiilor de stat care isi fac reclama in ziare. In ziarele acelea fara declaratie de tiraj macar, d-apoi de audit. In ziarele de provincie si de capitala pe care cu siguranta le citeste oricare om de afaceri care are nevoie de serviciile unor regii sau societati fara nici o concurenta in domeniul lor. Companii care isi fac reclama in publicatii generaliste, fara sa aiba nici o legatura directa cu publicul larg (de fapt, extrem de ingust si nesigur) care citeste ziarul acela. Sunt deja celebre reclamele de la Electrica Cutare (in competitie feroce cu fabricantii de lumanari, asa ca reclama se justitica). Sau chiar EnergoMontaj UzineSiFabrici, o societate care sigur se adreseaza cititorilor Ziarului Popular Roman, pasionati intre altele de horoscop si vietile vedetelor de la Bollywood. Culmea marketingului o reprezinta banii aruncati de CFR NuStiuCum pe ad-uri in ziare de pensionari, care nu mai asteapta decat sicriul, livrabil de obicei cu mijloace auto, nu pe calea ferata.

Sigur, fiecare isi e dator sa-si faca imagine. Sau sa le atraga atentia viitorilor investitori, cum se lauda directorii care dau banii pe asa ceva. Numai ca mesajul pe care il dau aceste reclame e cu totul altul. Si suna cam asa: "Iata, sunt capabil sa arunc banii fara sa ma traga nimeni de maneca! Veniti sa lucrati cu mine - sigur sunt mai scump decat face! Cumparati-mi compania! Precis am investit prost si-s plin de datorii!".

Dar nu asta e crima cea mai mare dintre toate. Ci faptul ca nici macar nu-s ad-uri facute cu talent. In tot ciclul acesta al banilor risipiti nu exista nicaieri macar un eurocent pus in conturile unei agentii de calitate. Altfel spus, banii de la buget se duc doar la prosti. Dar - de ce nu? - e si asta o discriminare pozitiva - pe care n-ar strica poate s-o semnalam cu mandrie Uniunii Europene. Numai sa gasim niste prieteni cu un ziar mic - dar mic de tot! - la Bruxelles.