Dezmierdări pierite

Lupta domnişoarei cu madama. Treaba cu fetele care se grăbesc la măritat se-ntâmplă în felul următor: fetele confundă cu iubirea veşnică dorinţele sexuale şi satisfacerea lor. Când le place un bărbat, în sensul că l-ar călări în fel şi chip, tipul devine modelul de soţ minunat. Evident, eronat. Ce-are sula cu prefectura?

Am fost lăsaţi pe lumea asta cu nevoi şi dorinţe. Cum ar fi nevoia de hrană şi adăpost. Dar asta nu înseamnă că orice tanti care ne dă păpică devine automat şi îngerul păzitor sau, şi mai şi, nevastă-ta. Sau că, să zicem, colega de birou care-ţi închiriază apartamentul ca tu să şezi cuminte şi să te fereşti de condiţii meteorologice nefavorabile vrea să te-ncalece, dacă se poate chiar până când moartea vă va despărţi ori, mă rog, până când nu mai ai bani de chirie.

ACREALĂ La fel şi cu interesele sexuale. Doar că fetele refuză să vadă că un partener de ocazie şi fantezie se transformă extrem de rar în prinţul care vine la galop să te ia de la mă-ta de-acasă.

Să zicem că, la urma urmelor, nici n-ar fi cine ştie ce necaz că muierea nu pricepe. Na, îi lipseşte şi ei fleru' ăsta precum îi lipseşte bărbatului aplecarea genetică înspre croşetat cipici şi cusut goblenuri. Partea cu adevărat proastă e că femeia se grăbeşte la măritat pur şi simplu, cu orice risc şi-n oricare condiţii. Închipuindu-şi, nătăfleaţa, că urmează o viaţă în care ea doar face sex tandru cu iubitul ei, că iubitul ei o copleşeşte cu vorbe duioase zi-lumină şi că, în fine, urmează să devină o prinţesă nepreţuită. De fapt, domnişorica dă de-a-ncâtelea să devină muiere. O tanti obosită, o dudie aspră, o madam sucită, o cucoană acră.

PE DUCĂ. Când eram tânără şi grăbită, cum ziceam, către altar, mă gândeam desigur că o s-adorm noaptea senină şi frăgezită de lungi dezmierdări amoroase şi că dimineaţa o să mă trezesc cu zâmbetul larg pe buze doar ca s-o iau de la capăt. Ce duios! Mi-am amintit aseară, când nu reuşeam s-adorm din cauza mirosului din mâini. Curăţasem ceapă şi spălasem aragazul. Săpunul a capitulat în lupta cu aromele gospodăriei. Frăgezirea s-a dus dracului şi ea. Zâmbetu' de dimineaţă mă loveşte azi doar în concediu şi de obicei are legătură cu faptul că nu mă prezint la serviciu. În rest, dus-a fost şi mama care strângea în urmă, dus e şi iubitul atent care se ocupa doar cu săruturile şi zugrăvirea viitorului în culorile fericitei naivităţi a tinereţii.

PS: Ce le mai invidiam pe damele cu verighetă. Acum o am pe-a mea şi pesemne că încă nu m-am acrit de tot, că lumea care nu mă ştie mă ia cu "domnişoară"-n sus, "dominişoară"-n jos. Pe dracu'! Ăştia ori îşi bat joc şi se fac că nu observă moaca mea tuflită, ori sunt la rândul lor atât de copleşiţi de propriul dezgust, încât se gândesc că alţii clar o duc mai bine.