Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
LA ŢINTĂ. Amendamentele la Codul penal şi Codul de procedură penală criticate în ultimul raport al Comisiei Europene ar fi "împiedicat lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate. Ar fi însemnat de asemenea că România nu respectă principiul liberei circulaţii a persoanelor. Iar în asemenea condiţii, România nu ar mai putea adera la spaţiul Schengen", a explicat Brok, care s-a declarat dezamăgit de situaţia din domeniul justiţiei şi luptei anticorupţie din România, după aderarea acesteia la UE. "Ultimul raport a arătat că de la aderare nu au existat progrese în aceste domenii. Dacă raportul din iunie-iulie nu va constata progrese faţă de ultimul, atunci discuţiile se vor înteţi considerabil pe această temă. Aplicarea clauzei se poate face numai în primii trei ani de la aderare, deci dacă s-ar aplica, ar trebui să se întâmple în această perioadă", avertizează creştin-democratul german, fost preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European şi o voce influentă pe lângă Cabinetul cancelarului Angela Merkel. Referitor la creşterea presiunii asupra Comisiei Europene de către Germania pentru ca raportul din iunie-iulie să fie şi mai dur şi eventual să fie recomandată clauza de salvgardare, Brok a spus că "nu este neapărat poziţia specială a Germaniei, ci a tuturor celor de aici de la Bruxelles şi a statelor membre, ca România şi Bulgaria să îndeplinească acele condiţii. Iar asta ţine în primul rând de guvernul român", a subliniat Brok.
N-AVEM ARGUMENTE. Europarlamentarul nu acceptă nici explicaţia că situaţia politică din România, într-un an electoral, nu este de natură să accelereze reformele: "Situaţia politică nu este un criteriu care să ne intereseze. Există un guvern în funcţie şi care are de îndeplinit obligaţii juridice după aderarea la UE. Alegeri există întotdeauna undeva. Dar UE nu poate să funcţioneze decât atunci când fiecare stat din această comunitate de drept îndeplineşte toate condiţiile".Brok atrage atenţia şi că România ar putea să piardă investitori străini, dacă aceştia nu sunt convinşi de siguranţa statului de drept: "Crearea unui stat de drept stabil este o condiţie decisivă pentru investitori, care trebuie să fie siguri că sistemul judiciar funcţionează corect şi rapid". Un stat membru în care justiţia nu funcţionează corect "contrazice principiile UE. Suntem o comunitate de drept, în care condiţiile statului de drept sunt sine qua non", consideră Brok. Neîndeplinirea angajamentelor asumate de România pentru perioada postaderare ar fi un semnal negativ pentru celelalte state candidate şi pentru credibilitatea Uniunii Europene: "Cazul României şi Bulgariei, dacă nu înregistrează progrese, dovedeşte un comportament incorect faţă de următoarele ţări candidate. Pentru că dau un exemplu prost. Ţările candidate vor fi nevoite să îndeplinească înainte de aderare criterii pe care România şi Bulgaria au promis că le îndeplinesc după şi n-au făcut-o.Promisiunile şi măsurile legislative nu sunt suficiente, după cum se poate vedea, pentru că există impresia că odată ce ai intrat în UE, nu mai trebuie să faci nimic. Prin asta am creat şi un deficit de credibilitate a UE"
NEPREGĂTIŢI. În cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, România s-a angajat să îndeplinească patru obiective de referinţă (benchmarks) privind reforma justiţiei şi luptei anticorupţie. Raportul Comisiei Europene de la începutul lunii februarie nu constata progrese în nici unul dintre obiective, cu excepţia aprecierilor la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Fiind însă vorba de un raport interimar, nu se făcea nici o referire la clauza de salvgardare, prin care sentinţele româneşti nu ar mai fi recunoscute în spaţiul european. Unele state membre, mai ales Olanda, ar putea însă creşte presiunea asupra Comisiei Europene pentru redactarea unui raport mai dur în iunie-iulie şi o eventuală recomandare a aplicării clauzei, au indicat vineri, la Bruxelles, surse europene. "Faptul că însuşi preşedintele Comisiei Europene a anunţat că Croaţia ar putea încheia negocierile de aderare până în 2009 le va determina pe unele state membre, mai ales Olanda, să crească presiunea asupra Comisiei pentru a avea o abordare mai severă faţă de România şi Bulgaria", au apreciat sursele citate. Şi ministrul suedez de externe, Carl Bildt, declara sâmbătă că la Bruxelles există sentimentul că România şi Bulgaria au fost admise în UE prea devreme, iar consolidarea statului de drept şi lupta anticorupţie sunt esenţiale pentru întregul proces ulterior de extindere a Uniunii. Întrebat despre eficienţa mecanismului de cooperare şi verificare stabilit de Comisia Europeană pentru a garanta continuarea reformei justiţiei şi luptei anticorupţie în România, Bildt a răspuns că îşi pune speranţa în acest mecanism. "Altminteri va fi în detrimentul întregului proces de extindere, nu doar al României şi Bulgariei, pentru că statele membre vor spune: 'nu şi-au îndeplinit promisiunile şi instrumentele nu au funcţionat, aşa că vom încetini procesul de extindere' ", a arătat diplomatul suedez. "Fără stat de drept nu va funcţiona nici integrarea economică, nici democraţia, nici respectul pentru deciziile de la Bruxelles", a spus Carl Bildt.
Citește pe Antena3.ro
