Franţa va acorda azil politic unui fost membru FARC

Este vorba despre un membru al gherilei columbiene, care a contribuit la eliberarea fostului parlamentar Oscar Lizcano, răpit de Forţele Armate Revoluţionare Columbiene (FARC), au anunţat autorităţile columbiene, citate de AFP.

OPERAŢIUNE. "Liderul comisiei (care îl păzea pe ostatic - n.red.) a hotărât în urmă cu trei zile să fugă cu ostaticul", a anunţat ministrul apărării, Juan Manuel Santos, într-o conferinţă de presă la Cali, la care a participat şi Oscar Lizcano, eliberat ieri dimineaţă.
Preşedintele columbian a declarat ulterior că Franţa acceptă să-l primească pe dezertor. "Am comunicat, prin intermediul ambasadorilor, cu Guvernul francez, care a precizat că acceptă să-l primească pe Isaza", dezertorul, a declarat şeful statului columbian. La 19 decembrie 2007, premierul francez Francois Fillon evocase deja posibilitatea ca Franţa să-i primească pe membrii gherilei, în schimbul eliberării ostaticilor de către Farc, şi a reînnoit această ofertă în luna aprilie 2008. Contactată de AFP, ambasada Franţei în Columbia nu are "niciun comentariu" de făcut în stadiul actual al problemei. Potrivit ministrului apărării, gardianul şi fostul parlamentar Oscar Lizcano, răpit de Forţele Armate Revoluţionare Columbiene (FARC) la 3 august 2000, au fugit prin junglă timp de trei zile şi trei nopţi, "în căutarea forţelor de ordine". Duminică dimineaţă, în apropiere de San Jose del Palmar, cei doi bărbaţi i-au găsit pe soldaţii brigăzii XIV a armatei columbiene, care îl localizaseră pe Oscar Lizcano de mai multe luni. Fostul parlamentar în vârstă de 63 de ani, cu barbă albă, păr lung şi pantalonii murdari de noroi, i-a mulţumit gardianului 'Isaza' (Isaia), "care a avut curajul" să evadeze cu el, şi forţelor armate. Potrivit ministrului columbian al apărării, armata încercuise de câteva luni gruparea de gherilă din sudul diviziunii administrative Choco, cu scopul de a-i limita mobilitatea şi posibilităţile de aprovizionare. Din cauza "presiunii" exercitate, unul dintre membrii grupării s-a predat la 10 octombrie şi "a dat mai multe detalii precise privind locaţia", a explicat ministrul, care a adăugat că operaţiunea finală a fost planificată atunci şi a dus la desfăşurarea poliţiştilor şi soldaţilor în regiune. Eliberarea lui Oscar Lizcano intervine la aproximativ trei luni după cea a lui Ingrid Betancourt şi a altor 14 ostatici, printre care trei americani, puşi în libertate la 2 iulie de armata columbiană. FARC are în prezent 9.000 de membri, potrivit Ministerului Apărării, şi ţine încă între 350 şi 700 de ostatici. Oscar Lizcano, asemenea lui Ingrid Betancourt, face parte dintr-un grup de ostatici aşa-numiţi politici (în prezent 28 de persoane: doi politicieni şi 26 de militari şi poliţişti), pe care gruparea de gherilă s-a declarat dispusă să-i elibereze în schimbul a 500 de militanţi închişi în Columbia şi în Statele Unite. De la începutul anului, FARC a pierdut 22 dintre ostaticii lor politici, dintre care şase au fost eliberaţi voluntar în ianuarie şi februarie, în timpul unei acţiuni mediate de preşedintele venezuelean Hugo Chavez. Contactată de postul de radio Caracol din Viena, Ingrid Betancourt a declarat că este foarte fericită şi le-a cerut liderilor FARC să "se gândească" şi să facă un gest de pace. (V.A.)