În spatele crizei gazelor s-ar afla "prietenii nemţi ai lui Putin"

Cunoscutul expert rus în probleme de politică internaţională, Anton Surikov, consideră că atât "războiul gazelor" dintre Rusia şi Ucraina, cât şi ofensiva israeliană în Fâşia Gaza au legătură directă cu schimbarea de ştafetă programată pentru 20 ianuarie la Casa Albă, când actualul preşedinte american în exerciţiu George W.Bush îi va preda mandatul preşedintelui ales Barack Obama.

Într-un interviu acordat unui portal de ştiri rusesc, preluat de Pravda.ua şi citat de Agerpres, Surikov, membru în Consiliul Frontului de Stânga (o organizaţie politică de opoziţie) a făcut dezvăluiri şocante, susţinând că nu Rusia este prima vioară în actuala criză a gazelor, ci "prietenii nemţi ai premierului rus Vladimir Putin", printre care i-a nominalizat pe fostul cancelar german Gerhard Schroeder (preşedintele consiliului de acţionari al North European Gas Pipeline Company ), ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier şi Matthias Warning, directorul proiectului de gazoduct North Stream. Acesta din urmă este şi un foarte bun amic al fostului preşedinte al Federaţiei Ruse, de pe vremea când Putin spiona în Germania de Est pentru URSS, iar Matthias Warning, în calitate de ofiţer Stasi, îl ajuta să racoleze agenţi dintre localnicii din Dresda.
"Rusia nu este un jucător, mai ales după ce criza financiară şi căderea preţului la petrol au demonstrat slăbiciunile interne şi putreziciunea petrostatului criminal putinist", a afirmat Surikov în interviul menţionat, apreciind că cei care înclină să supradimensioneze rolul jucat de actualul premier rus în criza gazelor cu Ucraina se află pe un drum greşit. "Putin este un conducător incompetent. Prietenii lui din Piter (Sankt-Petersburg), miliardari care fac jocurile în sectorul gazelor şi al petrolului, sunt şi mai incompetenţi decât el. De aceea, partenerii germani ai lui Putin - Gerhard Schroeder, Frank-Walter Steinmeier şi directorul companiei North Stream, Matthias Warning - adevăraţii iniţiatori ai războiului gazelor - au reuşit fără mare efort să-l convingă pe Putin să închidă robinetul Ucrainei, profitând de complexele sale şi ura personală a acestuia faţă de preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko", consideră cunoscutul expert rus. Motivul, în opinia aceluiaşi analist, ar fi conducta North Stream, care ar urma să lege Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, ocolind ţările de tranzit, a cărei construcţie se tot amână din cauza obiecţiilor ecologice ale unor state riverane. Însă socotelile lor au fost greşite, consideră expertul, argumentând că, în urma divergenţelor legate de gazele ruseşti, în Uniunea Europeană s-au înteţit vocile care pledează pentru diversificarea rutelor şi a furnizorilor de gaze şi pentru dezvoltarea energiei nucleare.

SCENARIU. Ca şi alţi politologi ruşi şi internaţionali, Surikov consideră că actuala criză a gazelor este mai mult o problemă politică, decât financiară şi economică. Potrivit lui, Ucraina a început să se pregătească de "războiul gazelor"  încă din luna septembrie, când şi-a umplut depozitele subterane cu gaze, profitând de criza economică globală care a pus pe butuci industria sa metalurgică şi cea chimică. Aproximativ 75% din gazele furnizate de Rusia Ucrainei revin industriei metalurgice şi chimice, dar, întrucât o serie de mari întreprinderi au tras obloanele, Kievul a reuşit să economisească aceste gaze. Rezervele de care dispune în prezent Ucraina îi ajung până în toamnă, de aceea a şi tergiversat negocierile.
În opinia lui Surikov, cauza din actualei crize au de suferit cel mai mult consumatorii europeni şi compania Gazprom, care, îndatorată până peste poate la băncile occidentale, s-ar afla în prag de colaps. Constatând ştirbirea imaginii Gazprom de furnizor sigur de gaze în UE, Anton Surikov nu exclude ca ţările europene să emită pretenţii financiare faţă de monopolul rus pentru prejudiciile aduse în aprovizionarea cu gaze, întrucât nu Ucraina, ci Rusia are obligaţii faţă de UE şi contracte cu statele europene. Expertul citat consideră că UE nu dispune de pârghii pentru a chema la ordine Ucraina, aceste pârghii se află în SUA, dar Washingtonul nu are niciun interes să le folosească în folosul europenilor. Germania şi Franţa, care au respins acordarea Planului de Acţiune cu privire la aderarea la NATO pentru Ucraina, sigur nu au pârghii de a influenţa Kievul, de aceea ucrainenii şi-au frecat mâinile cu satisfacţie când au închis conductele prin care tranzitează gazele ruseşti spre Europa. (V.A.)