Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ALEGERI. Actuala componenţă a Legislativului local, aleasă în 2003, a fost dominată de deputaţii din partea Partidului Comuniştilor (PCRM), în coaliţie cu unii deputaţi independenţi. În alegerile locale din iunie 2007, Găgăuzia a fost însă singura regiune în care comuniştii nu au învins. Pe primul loc s-a situat atunci blocul electoral Ravnopravie-Patria Rodina, care este prorus. De atunci, relaţiile dintre puterea locală şi cea centrală s-au răcit, iar forţele proruse şi-au intensificat acitivtatea în regiune. Duminică, în Unitatea Autonomă Găgăuză din Republica Moldova au avut loc alegerile pentru Legislativul local - Adunarea Populară. Conform rezultatelor anunţate de Comisia Electorală de la Comrat, au fost aleşi 18 dintre cei 35 de deputaţi pentru Adunarea Populară. Dintre aceştia, 12 sunt independenţi, trei comunişti, doi democraţi şi unul reprezentant al mişcării social-politice Ravnopravie. În turul al doilea, preconizat pentru data de 30 martie, vor concura 22 de candidaţi independenţi, opt candidaţi ai PCRM, câte doi candidaţi ai Partidului Democrat şi ai mişcării social-politice Ravnopravie şi câte un candidat din partea Partidului Democrat Agrar şi a Partidului Socialist.
VIITOR NECLAR. Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, a declarat luni într-o conferinţă de presă că viitorul legislativ găgăuz va fi destul de dispersat. Potrivit analistului, pentru formarea unei majorităţi în Adunara Populară vor fi necesare mai multe negocieri. Boţan a declarat că situaţia este incertă, deoarece trei dintre cei 12 candidaţi independenţi, aleşi în primul tur, sunt comunişti. Deci, comuniştii au deja şase mandate. De asemenea, potrivit lui Boţan, patru dintre deputaţii independenţi aleşi în primul tur de scrutin sunt susţinuţi de mişcarea social-politică "Edinaia Găgăuzia". Partidul Democrat deţine două mandate, iar Ravnopravie un singur mandat. Potrivit lui Boţan, se ştie că independenţii din Găguzia fac parte din grupări politice neinstituţionalizate, consolidate în jurul unor figuri puternice, precum guvernatorul (başcanul) Mihail Formuzal şi primarul municipiului Comrat, Nicolai Duduglo. Pe parcursul scrutinului desfăşurat duminică, observatorii internaţionali au constatat unele nereguli, însă niciuna dintre acestea nu a influenţat semnificativ rezultatele alegerilor. Delegaţia Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei şi a Comitetului Regiunilor a recomandat pe viitor tipărirea buletinelor de vot pe o hârtie netransparentă, astfel încât să fie păstrat secret votul alegătorilor. De asemenea, delegaţia a recomandat autorităţilor din Moldova să introducă cât mai curând posibil registrul electronic al alegătorilor. Preşedintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADOM), Paul Strutzescu, a spus că cea mai gravă problemă rămâne lipsa transparenţei în ceea ce priveşte finanţarea candidaţilor. De asemenea, potrivit lui, practic nu a existat campanie electorală. În total Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a acreditat pentru aceste alegeri 77 de observatori internaţionali.
PRO RUŞI. În Autonomia Găgăuză locuiesc aproximativ 85.000 de alegători. În cursa pentru alegerile din legislativul regional s-au înregistrat 161 de candidaţi, dintre care 81 independenţi, iar 80 reprezintă zece formaţiuni politice republicane. Recent, Găgăuzia a beneficiat de un lot de ajutoare din partea Rusiei. Iniţial, Chişinăul a amânat primirea lotului, însă ulterior acesta a fost, totuşi, livrat. Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special. Conform art.111 al Constituţiei Republicii Moldova, UTA Găgăuzia soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural. Găgăuzia are propriile organe legislative şi executive. Primele alegeri în Adunarea Populară a Găgăuziei s-au desfăşurat în 1995. Populaţia Găgăuziei manifestă deschis simpatii proruse, iar majoritatea vorbeşte limba rusă, deşi limba găgăuză şi cea moldovenească sunt declarate, la fel, limbi oficiale.
