x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun O inima etern aprinsa pentru FC Arges

O inima etern aprinsa pentru FC Arges

de Vladimir Ioan    |    Ovidiu Ciutescu    |    27 Oct 2007   •   00:00
O inima etern aprinsa pentru FC Arges
Cornel Stroe, figura marcanta a fotbalului craiovean, este unul dintre oamenii care a avut ocazia sa ii schimbe traiectoria carierei. Despre transferul lui Nicolae Dobrin in Banie, Stroe sustine ca ar putea sa scrie o carte.


Rep.: Domnule Cornel Stroe cum ati reusit sa-l smulgeti Pitestiului pe magicianul Dobrin?

C.S.: Ideea i-a apartinut lui Adrian Paunescu, iar eu, ca seful sectiei de fotbal, am materializat-o. Stiam ca va fi greu sa-l luam la Craiova, dar eram dispusi sa il tinem doi ani pe tusa, in carantina, si apoi sa-l folosim. Asa suna regulamentul. Urma sa joace in locul lui Strambeanu sau Ivan. El a venit la noi in vara lui ’74. Trebuia sa evoluam in Cupa campionilor cu Aatvidaberg IF. Am zis ca ne vom prevala de precedentul creat de Inter Milano. Italienii aveau un jucator, Sigurvinsson, pe care nu-l puteau folosi in campionat, dar il jucau in cupele europene.

Â
Rep.: De ce nu l-ati folosit in joc, in acest caz?

C.S.: Dobrin semnase cu noi. In carnetului lui de jucator era trecut asa: „Jucator legitimat la clubul Universitatea Craiova, cu drept de joc de la 1 iulie 1976". Constantin Cernaianu, antrenorul de atunci, nu a vrut sa-l bage pe teren in dubla mansa cu Aatvidaberg. I-a fost frica sa nu fim penalizati. Nu am fi patit nimic! Cu Dobrin in teren, Universitatea s-ar fi calificat si ar fi maturat cu toti pe jos, in campionat, cel putin trei ani consecutiv.

Â
Rep.: Pitestenii cum au reactionat cand l-ati transferat?

C.S.: Eiiiii, e o alta poveste. Ne-am dus noaptea cu doua camioane si i-am incarcat lucrurile. Ziua era imposibil sa-l iei pe Gicu din Pitesti. I-am dat un apartament pe Calea Severinului si am asteptat, apoi, sa-l putem folosi. L-am pierdut repede. Cand ne-am intors de la mansa retur a meciului cu suedezii, in Pitesti, ne-a oprit un militian. A cerut actele soferului si ne-a spus ca nu ne amendeaza pentru ca...Gicu e inapoi la Pitesti! Dobrin plecase, nu a vrut sa mai astepte sa rezolvam problema. Apoi a venit la noi Puiu Rapaport, presedintele FC Arges, si i-am dat dezlegarea. Contra a 50 de mii de lei de atunci. Atat cheltuisem noi cu Gicu. Salariu, apartament...

AMOREZAT DE MINGE. Cel mai bun prieten al lui Dobrin, in teribila echipa a Pitestiului, a fost portarul Narcis Coman. In prezent antrenor secund la Dunarea Giurgiu, fostul international, i-a fost partener de nazbatii, doi ani, la Pitesti si multi ani la nationala. „Nici nu mai stiu cum ne-am imprietenit. Cred ca totul a venit de la sine". Coman este convins ca legatura de prietenie s-a cimentat foarte mult „datorita faptului ca iubeam fotbalul enorm. Si voiam sa invingem. La un pahar de vin, dupa antrenamente, vorbeam numai despre fotbal. Dealtfel, Gicu a fost indragostit mai mult de minge decat de sotia sa, Gica!". Coman a vorbit ultima data cu bunul sau prieten acum doua saptamani: „Eram la o emisiune televizata si l-au sunat. Pentru mine si-a dat perfuziile jos si a venit la telefon. M-a podidit plansul. Doamne ce prieten am pierdut..."

Â
SUSPENDAT, DAR INVINGATOR. Florin Halagian, omul care timp de 12 ani a gestionat cariera lui Nicolae Dobrin, sustine ca geniul fostului sau jucator nu i-a creat vreodata probleme majore de disciplina. „Domnule, lui Gicu nu puteam sa ii reprosez nimic. Noaptea era la sprit, iar ziua era un exemplu la antrenamente". „Armeanu’" se faleste cu faptul ca i-a predat stafeta pe teren chiar lui Dobrin: „Bre, eu am plecat la facultate acum 48 de ani. Atunci l-am lasat pe Dobrin sa poarte tricoul meu, cel cu nr. 10". Halagian nu poate uita meciul de poveste, din 1979. „Jucam in Stefan cel Mare, contra lui Dinamo. aia aveau nevoie de victorie ca sa fie campioni. Pana si trofeul fusese inscriptionat de catre FRF cu „Dinamo Campioana Nationala". Gicu era suspendat, de mine, ca ma suparase. Cu doua zile inainte de meci a venit si m-a implorat sa-l bag in echipa. Ca sa imi forteze mana si sa il bag in teren, s-a dus la ziaristi si le-a declarat: Daca jucam de 10 ori cu Dinamo, de 9 ori ne bat, dar acum ii batem noi. Ii bat eu! In minutul 92 a luat mingea de la centrul terenului si a inceput sa dribleze. Apoi, de la 30 de metri, i-a dat un gol lui Anutei pe care nu-l va uita niciodata. Amuzant este ca, la 3-3, i-a spus lui Anderco, arbitrul jocului: „Fluiera acum ca daca nu ma duc si le dau gol!" Si le-a dat golul asta de poveste...

×
Subiecte în articol: magazin să-l dobrin