Originea locului în care s-a produs Potopul lui Noe este pusă din nou
în discuţie. Un arheolog al Marinei Britanice susţine că „un potop care
a înghiţit Pământul Israelului cu peste 7.000 de ani în urmă, îngropând
sub ape şase sate neolitice din vecinătatea Munţilor Carmel, este
originea Potopului biblic al lui Noe”. Noua teorie cu privire la sursa
marelui potop descris în Biblie apare în contextul unei controverse în
rândul cercetătorilor, care dezbat dacă inundaţia Mării Negre din urmă
cu peste şapte milenii a constituit potopul biblic, spune Jerusalem
Post.
Potrivit teoriei enunţate de arheologul Sean Kingsley, publicată în Bulletin of the Anglo-Israeli Archaeological Society, inundarea satelor din Munţii Carmel - au fost îngropate sub apă casele, templele, mormintele, fântânile, atelierele şi zidurile de piatră - este de departe “cea mai convingătoare” dovadă arheologică de până acum a Potopului lui Noe. “Ce este mai convingător din punct de vedere ştiinţific: o inundaţie a Mării Negre, atât de departe de Israel, şi ideea fantezistă a arcei abandonate pe Muntele Ararat, sau şase sate neolitice îngropate sub apă chiar pe tărâmul Bibliei?”, a afirmat Kingsley într-un interviu acordat publicaţiei The Jerusalem Post. El a adăugat că situl, în care a făcut excavări arheologul israelian Ehud Galili în ultimii 25 de ani, oferă “o combinaţie convingătoare de coincidenţe”. Însă Galili a respins teoria lui Kingsley, declarând marţi, 9 decembrie, că ea nu poate fi corectă. “În baza descoperirilor noastre arheologice, satul nu a fost părăsit din cauza unei catastrofe, ci în urma creşterii treptate a nivelului mării - creştere care a avut loc în întreaga lume”, a declarat el, subliniind că ritmul creşterii apei a fost lent. Galili a mai adăugat că, în urma gravului tsunami care a lovit Asia, a apărut în lumea ştiinţei tendinţa de a “vâna” mega-dezastre în trecut, notează Agerpres.
Kingsley, care se declară ateu, a afirmat că a început să studieze originea Potopului lui Noe cu cinci ani în urmă, fiind interesat de “felul în care au apărut miturile”, precum şi din dorinţa de a lega o poveste biblică de încălzirea globală. Teoria alternativă, potrivit căreia inundaţia Mării Negre din jurul anului 5.600 î.Hr. ar fi fost sursa potopului biblic este pusă la îndoială de faptul că nu au fost găsite pe teritoriile inundate case sau cimitire, explică Kingsley. Oamenii de ştiinţă au căzut de acord asupra faptului că inundaţia Mării Negre a avut loc atunci când creşterea nivelului mării a provocat revărsarea Mediteranei peste pământ, tranformând lacul de apă dulce într-o mare cu apă sărată. Inundaţia a fost atât de mare încât a ridicat nivelul apei cu 155 de metri şi a acoperit peste 150.000 de km pătraţi de pământ. Însă cercetătorii au păreri împărţite în ceea ce priveşte felul în care a avut loc inundaţia şi viteza cu care s-a revărsat apa. Cei mai mulţi sunt de părere că inundaţia a avut loc cu aproximativ 9.000 de ani în urmă şi că a fost treptată.
Data inundaţiei de proporţii din Munţii Carmel, pe care Kingsley o apreciază că ar fi avut loc între anii 6.000- 5.000 î.Hr, este şi ea necunoscută. “Data precisă a inundaţiei nu este încă ştiută, însă fără îndoială că satele din Carmel nu au fost şterse de pe faţa pământului de cutremure sau mişcări tectonie, ci de ape”, a precizat Kingsley. Teoria lui Kingsley cu privire la originea Potopului lui Noe, a declarat un arheolog independent, este intersantă, însă îndoielnică. “Este puţin probabilă stabilirea unei legături între povestea biblică şi satele neolitice de sub apă”, a declarat profesorul Shimon Gibson, arheolog ce lucrează în cadrul Universităţii din Carolina de Nord. “Însă demonstrează faptul că asemenea inundaţii masive aveau loc în această regiune a lunii şi că temerea de catastrofe exista în subconştientul culturii popoarele din vechime”.
Citește pe Antena3.ro