Liste de asteptare, chirii de sala. Si taxa pe prostie unde-i?
Liste de asteptare, chirii de sala. Si taxa pe prostie unde-i? Sa zicem ca te mariti. Sa ne imaginam numai. Si sa zicem ca-ncepi ca tot omul decent, care nu credea ca se mai casatoreste-n veci, sa haladuiesti cu sufletul la gura dupa local. Innebunit. Asfixiat. Stresat. Orbit de furie. De necaz ca altii s-au inghesuit inaintea ta si-au apucat sa rezerve sala de bal, uite, cu numai doi ani inainte! "Deh, domnisoara", iti va ranji had seful de restaurant de la CCA, "daca voiati la noi pentru anuâ asta-n toamna trebuia sa va fi hotarat de prin ianurie 2006!". Cu coada-ntre picioare si-njuratura-ntre dinti iti iei talpasita. Pai sigur, si asta al tau nu putea si el sa se fi gandit cu vreo sapte-opt ani inainte, ca sa prindeti si voi o sala mai socotita?!
ANUSKA
|
Nici "daca"
si nici "poate"
Atat de mult incat mi-as
dori sa ma fi nascut mai devreme. Sau de-aici incolo.
Atat de mult incat mi-as dori
sa nu existe noapte decat zi.
Sau poate numai zile. Calduroase, zgomotoase, aglomerate, incarcate. Atat de mult incat mi-as fi dorit sa nu existe somn. Sa nu mai fie vise.
Atat de mult incat mi-as fi dorit
sa nu existe ganduri. Memorie. Amintiri. Atat de mult incat
mi-as fi dorit sa fii de sticla.
Sau hartie. Atat de mult incat
mi-as fi dorit sa nu te stiu vreodata. Sau sa te uit. Atat de
mult incat mi-as fi dorit sa n-am miros. Sau maini sa te ating.
Sau tu sa fii mereu departe.
Prea departe. Atat de mult incat mi-as fi dorit sa nu te-aud.
Si nici vreodata sa te-ascult.
Atat de mult incat mi-as fi
dorit sa nu pot scrie. Nici un
rand. Atat de mult incat mi-as fi dorit sa fiu de piatra. Rece. Cruda. Ascutita. Si batrana.
Atat de mult incat mi-as fi dorit
sa nu fiu eu. Sa fiu parfum.
Ca eu sa fiu mirosul tau. Sa-ti
fiu eu piept si inima-ti sa bata-n mine. Atat de mult incat mi-as
fi dorit sa n-am nimic. Sa pot
fugi departe. Sa nu ma tii cu amintirea ta. Aicea sau departe. Atat de mult incat mi-as fi dorit
sa fiu izvor. Ca sa citesc din tine. Atat de mult incat mi-as fi dorit sa nu fiu decat vant. Suav, discret, sfios, sa ma strecor pe langa tine. Atat de mult incat ma bucur
totusi ca sunt eu. Si tu, asa cum esti. Si tu, pentru ca esti. Atat de mult pentru c-am invatat sa iubesc si nopti si zile. Atat de mult pentru c-am invatat sa iubesc tot ce-i in jurul meu. Alt fel. Atat de mult incat am invatat sa port visele mereu cu mine. Atat de mult incat am invatat sa nu mai uit nimic. Ci sa le pun deoparte. Atat de mult incat am invatat sa fac icoana amintirilor. Atat de mult incat am invatat sa las vantul sa-mi fluture prin par. Dacâ-oi fi tu?... Atat de mult incat mi-as fi dorit sa nu existe "poate". Si nici "daca"...
|