Recorduri speciale

Aparate de zbor cu aripi si rezistenta la 250 de grade Celsius

Nu se pot restrange in cadrul unor categorii fixe. Nu seamana neaparat intre ele. N-au prea multi numitori comuni. In afara de faptul ca implica interventia factorului uman. Cartea Recordurilor de la Editura Rao ne spune despre ce e vorba.

Daca unii au suportat si temperaturi de 200 de grade Celsius, atunci e clar ca sauna este o placere...

Unii au suportat cu vitejie temperaturi de 250 de grade Celsius, altii s-au supus benevol incendierii, si-au mutat domiciliul pe sarme de echilibristica sau au condus cu viteze fulgeratoare si cu… ochii-nchisi.

TEMPERATURI. Voluntarii experimentului US Force din 1960 au indurat temperaturi- record de 260 de grade Celsius. Asta in conditiile in care erau incotosmaniti bine. La aceleasi teste, cea mai ridicata temperatura indurata de voluntari dezbracati a fost de 205 grade Celsius. Asa ca e evident ca acele 140 de grade de la sauna erau floare la ureche!

REZISTENTA. Prakash Singh a ramas imobil timp de 20 de ore, intre 13 si 14 august 1997. N-a facut decat sa clipeasca din cand in cand. Tentativa lui a inceput in ajunul jubileului de aur al independentei Indiei, ca un omagiu adus martirilor necunoscuti. Nici americanul Jorge Ojeda-Guzman n-a vrut sa se lase mai prejos. El a petrecut 250 de zile pe o sarma de 11 metri lungime si 10,7 metri inaltime, mergand, dansand si balansandu-se in fata multumilor adunate. Pe de alta parte, Gerard Moccetti a ales sa reziste nu la inaltime, ci la caldura mare. A mers pe jar incins la o temperatura de circa 665 de grade Celsius, in Elvetia, 2003. Iar actiunea lui Stig Gunther e de-a dreptul socanta. Omul, de bunavoie si nesilit de nimeni, s-a constituit in subiectul unei incendieri a propriului corp timp de 2 minute si 6 secunde. Reversul medaliei: Win Hof a stat intr-un tub umplut cu gheata timp de 1 ora si 7 minute, depasindu-si propriul record anterior cu 56 de secunde.

SARITURI. Cea mai inalta saritura pe un airbag. Pe data de 13 martie 1999, acelasi Stig Gunther a sarit de la o inaltime de 104,5 metri, iar viteza de impact a fost de 145 de kilometri la ora. Si la sariturile bungee s-au inregistrat recorduri. Neozeelandezul Chris Allum a sarit 251 de metri de pe Podul New River Gorge, Virginia de Vest, SUA, in 1992. Toate ca toate, dar Danny Higginbottom s-a aruncat de la aproape 9 metri in 30 de centimetri de apa, la studiourile Guiness World Records, in 2004.

SCUFUNDARI. Cea mai lunga scufundare cu un singur tub de oxigen ii apartine lui Mick Brown. El a ramas sub apa timp de 7 ore, 15 minute si 44 de secunde, respirand dintr-un singur tub de oxigen de 12 litri. Cea mai adanca scufundare intr-o pestera cu apa dulce s-a petrecut in 1996, la 282,6 metri, in Pestera Boesmansgat din Northern Cape, Africa de Sud. In apa de mare, cea mai adanca scufundare a inregistrat 307,8 metri adancime, in 2001, Insulele Filipine. Coborarea, grabita de o sanie cu greutati, a durat peste 12 minute, iar urcarea, 9 ore si jumatate, pentru a permite decompresia organismului.

ZBOR. Robert Timm si John Cooke au zburat 64 de zile, 22 de ore 19 minute 5 secunde cu avionul lor Cessna 172 Hacienda, de pe 4 decembrie 1958 pana pe 7 februarie 1959. Au decolat si au aterizat in acelasi loc, dupa ce au acoperit o distanta echivalenta cu inconjurul lumii de sase ori, alimentandu-se cu combustibil in aer. Iar parasutistul Adrian Nicholas… si-a luat aripi. La propriu. El a zburat 16 kilometri imbracat intr-un costum special, cu aripi, deasupra Districtului Yolo, California, pe 12 martie 1999. A sarit din avion la 10,317 metri si a atins viteza de circa 241 kilometri la ora, pe parcursul celor 4 minute si 55 de secunde, si a deschis parasuta la doar 152 de metri de pamant.

O LUME NEBUNA, NEBUNA, NEBUNA…

Primul show radiofonic pentru nebuni Recent, printre pacientii Spitalului pentru Boli Psihice "Jose Borda" din Buenos Aires s-a instalat o stare de agitatie intensa. La umbra unui copac din curtea institutiei, a fost un studio radiofonic special, numit "Radio La Colifata", care, in argoul folosit de locuitorii capitalei argentiniene, inseamna "Radioul Nebun". Cu alte cuvinte, era vorba despre cea dintai emisiune radiofonica pentru nebuni din lume, in cadrul careia se efectua o transmisiune directa dintr-un spital de boli psihice. Unul dintre prezentatori, Julio Cesar, a recunoscut ca fusese internat in urma cu 10 ani, dupa ce a suferit un puternic soc nervos, cand fiica sa, de numai 8 luni, a murit. Alfredo Olivera, fondatorul Radioului, a explicat ca a demarat operatiunea folosind un dictafon. El i-a invitat pe bolnavi in jurul unei mese sa vorbeasca despre subiectul favorit. Singurele operatiuni pe care bolnavii trebuiau sa le faca erau sa ia dictafonul in propriile maini si sa inceapa sa vorbeasca, iar dupa ce epuizau subiectul, sa il inmaneze colegilor. Inedita emisiune s-a bucurat de cote neasteptate de audienta, fiind urmarita de peste 12 milioane de ascultatori. Realizatorii emisiunilor de la "Radio Colifata" intentioneaza acum sa-si incerce norocul si in televiziune. Dragostea "ucide" la modul propriu Potrivit specialistilor in domeniul sanatatii, problemele provocate de dragoste sunt mai serioase decat se credea. Frank Tallis, psiholog londonez, se numara printre cei care au lansat serioase avertismente legate de "bolile" respective, prin materialele publicate in diverse reviste medicale. Potrivit acestuia, multe persoane se imbolnavesc cand iubesc sau atunci cand dragostea nu le este impartasita, ele putand recurge si la tentative de sinucidere. Alex Gardner, psiholog scotian din Glasgow, este de parere ca medicii ar trebui sa considere, mai des, "bolile dragostei" printre posibilele lor diagnostice. El este de parere ca un om poate muri daca sufera o mare deceptie. Dezamagirile incercate in dragoste pot conduce la instalarea unor stari de disperare si la pierderea sperantei. Gardner crede ca, din cauza dragostei, multi oameni pot ajunge intr-o stare de epuizare fizica avansata. In cazuri extreme, ei isi pot lua viata. Simptomele moderne ale "bolilor dragostei" pot include manii sau stari de depresie, crize de plans si insomnie. Printre manifestarile unui comportament anormal ale celor "bolnavi de iubire" se numara o preocupare excesiva si o verificare repetata a corespendentei si a mesajelor transmise prin e-mail. (Radu Popa)