S-a găsit un nou vinovat pentru scufundarea Titanicului. Luna!

Scufundarea vasului Titanic, la 15 aprilie 1912, in urma ciocnirii cu un iceberg, a lasat in urma un mister - cum a fost posibil ca un capitan cu atata experienta precum cel de pe Titanic sa nu stie ca ruta pe care navigheaza este plina de ghetari?

Motivul pentru care capitanul Edward Smith a fost ales sa conduca Titanicul a fost tocmai faptul ca navigase ani buni pe ruta respectiva din Atlanticul de Nord si se aratase a fi mereu un capitan prudent.

Fizicianul Donald Olson, de la Texas State University, spune insa ca aparitia ghetarilor intr-o zona in care acestia nu sunt intalniti de obicei, a fost rezultatul unei serii de coincidente bizare din anul 1912, pe care capitanul Smith nu avea cum sa le anticipeze.

Ghetarii care se desprind de Groelanda, precum cel care s-a ciocnit cu Titanicul, se grupeaza, de regula, in apele mai putin adanci de langa insulele Labrador sau Newfoundland. Abia dupa ce gheata se topeste suficient de mult, iar ghetarul se micsoreaza, acesta poate poate pluti spre sud, prin Atlantic.

Ghetarul care a scufundat Titanicul, insa, era unul de mari dimensiuni, similar cu cele care raman blocate in ape mai mici.

In cercetarea sa, fizicianul Donald Olson a plecat de la premisa ca ghetarul care a scufundat Titanicul a plutit mult mai spre sud decat este normal din cauza unor maree neobisnuit de puternice, capabile sa disloce o masa atat de mare de gheata.

Olson a descoperit ca la 4 ianuarie 1912 luna si soarele s-au aliniat in asa fel, incat atractia gravitationala exercitata asupra Pamantului a fost la nivel maxim. Mai mult, luna se afla la acea data mai aproape de Pamant decat fusese in ultimii 1.400 de ani.

Citește pe Antena3.ro

Scene cutremurătoare după prăbușirea avionului în Kazahstan. O fetiță a ieșit din epava în flăcări: „Salvează-mi mama. Mama e acolo”

"Aceasta configuratie a facut ca mareele sa fie neobisnuit de puternice, la acea data", a precizat Olson.

Din calculele acestuia, in cazul in care ghetarii s-ar fi desprins de pe coasta Groelandei in ianuarie 1912, acestia ar fi ajuns in apropierea rutelor maritime exact in luna aprilie, cand Titanicul s-a ciocnit cu unul dintr ei.

"Capitanul Smith nu avea niciun motiv sa creada ca ghetarii pe care i-a intalnit in cale vor fi atat de mari si de numerosi pe cat s-a dovedit ca au fost", a mai spus Olson.