Şcolarii de azi, votanţii de mîine

de Vlad Teodorescu | 16 Mai 2008 • 00:00

Nu de puţine ori, şi în special cu ocazii festive, preşedintele Băsescu s-a lăudat cu ceea ce s-ar putea numi "cazierul” sau de elev. Desigur, nu este vorba despre cel din facultate, fiindcă acesta ori s-a pierdut, ori "s-a” măsluit şi, în orice caz, dacă e ceva naşpa acolo nu poate fi decît opera unor opozanţi politici fără scrupule şi fără maniere, carevasazică..

Aproape că nu a fost deschidere de an şcolar, tăiere de moţ şi/sau panglică la vreo sală de sport sau inaugurare de şcoala în sectorul cinci fără ca prşedintele să nu-şi îngheţe asistenţa profesorală venită să audă, nu-i aşa, un discurs mobilizator. Ca de la un preşedinte către viitorii posibili preşedinti, bancheri, politicieni, ba chiar primari după modelul American. Şi ca un făcut, în toate aceste luări de cuvînt, de cîte ori a făcut referire la anii de generală şi de liceu, fostul elev Băsescu Traian şi-a adus aminte cu "poftă ” de felul cum mai păcalea profesorii, de cum nu-i plăceau anumite materii şi şcoala în general, cum mai fuma cîte un chiştoc ţinut la adăpostul palmei făcută căuşi.

Iată că nu au trecut numai cîteva săptămîni de cînd preşedintele a criticat (şi sînt convins că aici a fost de bună credinţă) abundenţa de materii vîrîte alandala în programele şcolare, ca onor ministerul de resort a percutat trîmbiţînd revizuirea programelor. Evident, în sensul reducerii orelor de curs. Desigur, cei din generaţiile care , după terminarea unei şcoli au realizat că nu sînt "nici cal, nici măgar” din cauza materiilor aiuritoare predate pe puncte, au sărit în sus de bucurie. În sfîrşit răzbunaţi alături de fii şi nepoţii lor. Dar la o privire mai atentă vedem că nu studiul materialelor sau altă bazaconie a fost scoasă, ci s-a umblat la numărul de ore destinate matematicii, istoriei, geografiei, că prea ne laudă Occidentul la olimpiade.

Pe domnul preşedinte îl înţeleg, atît cazierul…şcolăresc cît şi adevărul de necontestat existent în expresia "elevii de astăzi, votanţii de mîine” îl îndreptăţesc să ceară reducerea materiilor predate în şcoli. Este un fel de "nu-i aşa că vreţi anularea taxei de primă înmatriculare”, în varianta pentru uz şcolar. Dar domnul ministru Adomniţei, aflat (Doamne-ajută!) la final de mandat, nu poate fi bănuit decît de A) răutate, în sensul că de-acum încolo, nici elevii, întocmai ca domnia sa, nu vor ştii cîte steluţe sînt pe steagul Uniunii Europene şi B) de sprijin pentru ministrul Păcuraru care se plîngea că tot mai mulţi tineri instruiţi iau drumul străinatăţii. De-acum cu instruirea..mai uşor!

Nu cred că elevii ar trebui să se bucure prea curînd. Probabil că această revizuire nu este decît una din lungul şir al celor 3.163.214 (cu aproximaţie) modificări şi reveniri făcute învăţămîntului românesc din ‘90 încoace.

A, şi era săuit, un nou şi inestimabil moment pentru a comanda şi a plăti de la buget un număr impresionant de manuale alternative scrise parcă pentru elevi cu nevoi speciale de profesori cu nevoi speciale.