Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sătui de tracasările cotidiene, de poluarea cauzată de automobile şi de industrializare, din ce în ce mai mulţi oameni preferă acţiunile turistice solitare pe ape involburate.Unul dintre ei, senatorul Gavril Vasilescu, membru al Partidului Conservator şi secretar general al Senatului României, şi-a făcut de mai multă vreme un obicei: să meragă cu canoea pe ape, în concediu. În 2004 şi 2005, împreună cu 4 prieteni, vreme de o lună, a parcurs Oltul de la izvoare până la vărsarea în Dunăre.
O dată cu venirea primăverii, omul modern simte nevoia să se întoarcă în natură
Sătui de tracasările cotidiene, de poluarea cauzată de automobile şi de industrializare, din ce în ce mai mulţi oameni preferă acţiunile turistice solitare pe ape involburate.Unul dintre ei, senatorul Gavril Vasilescu, membru al Partidului Conservator şi secretar general al Senatului României, şi-a făcut de mai multă vreme un obicei: să meragă cu canoea pe ape, în concediu. În 2004 şi 2005, împreună cu 4 prieteni, vreme de o lună, a parcurs Oltul de la izvoare până la vărsarea în Dunăre.
Născuţi întro zi de 14 cu pasiuni comune
” Am plecat de la Sfântu Gherorghe, din Covasna, câte 2 în barcă. Unul a abandonat, eu am rămas singur în canoe. Am trecut prin salba de 24 de lacuri de acumulare pe care le-am avut în drum. Am mers în zig-zag, nu poţi merge drept, te duce curentul în altă direcţie. Viteza este cam de 4 kilometri pe oră, cam 120 pe zi, 18 ore de vâslit. În total a fost un traseu de 1500 kilometri până am ajuns, din Dunăre la Marea Neagră. A fost extrem de greu, am reuşit şi am mai repetat incă o dată povestea, tot singur, un an mai târziu, toţi cei care am făcut acest traseu fiind născuţi întro zi de 14. Anul acesta, dacă timpul îmi va permite, voi merge pe traseul Mureş, Tisa, Dunăre”, a spus Vasilescu. Ei bine, dacă senatorul este din Bucureşti, la Arad, un alt adept al sporturilor pe apă are un plan mult mai ambiţios. O acţiune de coborâre pe Mureş, Tisa, Dunăre pe traseul Arad - Sulina de peste 2.000 de kilometri.
Bazele sporturilor nautice în Arad au puse în anul 1890, când s-a înfiinţat primul club de canotaj. Se numea Clubul Vâslaşilor Mureş. În 1902 Asociaţia de Gimnastică Arad a cumpărat primele bărci, iar în 1906 s-a înfiinţat clubul Regata. În 1920, erau şapte cluburi de canotaj în Arad. Pe lângă cele trei au mai fost înfiinţate Helas, Gloria, AMEFA şi TEBA. Din 1924 au început concursurile cu Timişoara. La Arad piata era de la Podul Aradul Nou în jos şi era o pistă olimpică cu opt culoare. Federaţia de Canotaj s-a constituit în 1930 la Arad, iar primul preşedinte a fost primarul Aradului, Adrian Iancu.
TRADIŢIE. Mulţi arădeni preferă să-şi petreacă finalurile de săptămână făcând mişcare pe apele Mureşului. Profesorul de educaţie fizică, Tiberiu Ţigan, s-a gândit astfel să reânvie o tradiţie mai veche a arădenilor care se stinsese prin anii 70. Atunci se cobora cu schifuri şi caiace de la Săvârşin la Arad, în excursii de două sau de trei zile. Momentul culminant se consuma la 23 august, când se cobora noaptea de la Podul Timişoarei până la ştrand cu lampioane montate pe bărci. Pentru că vremurile s-au schimbat, a fost modificat modul de organizare.
ATRACŢIE. "Sunt bolnav cronic şi irecuperabil de Mureş. Dorim să facem din Mureşul inferior o atracţie turistică. Iniţiativa a fost inclusă într-un program de cooperare transfrontalieră numit PHARE CBS Intereg IIIA şi un grup de accesare de fonduri din subprogramul pentru dezvoltări turistice, sportive şi subculturale. În mare, este un program de protecţia mediului. Grupul este format din Asociaţia Judeţeană "Sportul pentru toţi", Asociaţia Judeţeană a profesorilor de educaţie fizică, Clubul nautic "Port Arthur", Rezervaţia naturală "Lunca Mureşului" şi mai multe firme private interesate în valorificarea potenţialului, fără finanţare locală. Iniţiativa nu se regăseşte în programul naţional de relansare a turismului", explică profesorul de educaţie fizică.
GPS . "Relansăm coborârile pe Mureş cu ambarcaţiuni, canoe turisticie şi sportive şi chiar schifuri. Ne aşteptăm la aproximativ 100-120 de participanţi în fiecare săptămână. Pentru a fi cât mai diversificat programul, am stabilit mai multe trasee. Săvârşin - Arad de 3 zile, Arad - Cenad de 3 zile, Arad - Nădlac de 2 zile, Lipova - Arad o zi şi Arad - Pecica o zi. Drumurile de 3 şi 2 zile sunt cu campare în corturi şi masa în comun. Participanţii vin cu ambarcaţiuni proprii sau închiriate. Fiecare îşi plăteşte transportul bărcilor la întoarcere. Sprijinul logistic este asigurat de Rezervaţia naturală "Luna Mureşului" cu o barcă de însoţire cu motor şi cordonare prin GPS. Transportul rutier al ambarcaţiunilor este asigurat de fostul antrenor de caiac, West Reinhard", spune profesorul.
VACANŢĂ. El a fost plăcut impresionat de numărul participanţilor în cele 6 a coborâri de anul trecut. "Deocamdată, ne sprijinim pe cluburile sportive, de unde sunt cei mai mulţi participanţi. Cu toate acestea, anul trecut am avut participanţi străini. Din Ungaria, SUA, Israel, Germania, Serbia şi chiar din Japonia. Au venit fără să facem reclamă, mai mult din gură în gură, pentru că firmele noastre de turism preferă să trimită oamenii în Maroc decât să le asigure vacanţe active acasă".
AMAZONIA. Pe lângă traseele turistice, amatorii arădeni mai au preocupări ecologice şi chiar proiecte ambiţiose. "Rezervaţia Lunca Mureşului are peste 1700 de hectare între Arad şi Cenad. Cei de la rezervaţie au iniţiativă şi au accesat, împreună cu Direcţia Silvică, fonduri PHARE în valoare de 2.600.000 de euro. Este o zonă controlată şi face parte dintr-un program de păstrare a zonelor umede. Un fel de Amazonie a Aradului. În zonă, nu se mai dau autorizaţii pentru construcţii şi toate activităţile se fac cu limitarea drastică a poluării. După ce vom implementa aceste coborâri, visez să obţin sponsorizări pentru o ideea mai veche a mea. Încă din 1974, am făcut schiţa unui traseu de plecarea cu caiace din Arad pe Mureş, apoi prin Ungaria pe Tisa şi Dunăre, prin Serbia, Bulgaria cu sosirea la Sulina şi apoi spre Constanţa. Sunt peste 2.000 de kilometri şi ţine aproape o lună. Încercăm să scoatem acum un ghid cu rute de turism nautic. Preconizăm şi o coborâre pe Crişul Alb şi Canalul Morilor şi vom încerca să contactăm canalul Discovery pentru a le prezenta un film cu starea ecologică a acestei rute". Tiberiu Ţiganu mai spune că participanţii la coborârile pe Mureş pot oricând să dea o mână de ajutor în cazul unor dezastre. "Suntem un corp de voluntari pentru prevenire şi intervenţie la dezastre. Noi, cu ambarcaţiunile noastre, suntem mult mai utili în caz de inundaţii. Putem interveni repede şi eficient",a încheiat îndrăgostitul de apele Mureşului.
Sătui de tracasările cotidiene, de poluarea cauzată de automobile şi de industrializare, din ce în ce mai mulţi oameni preferă acţiunile turistice solitare pe ape involburate.Unul dintre ei, senatorul Gavril Vasilescu, membru al Partidului Conservator şi secretar general al Senatului României, şi-a făcut de mai multă vreme un obicei: să meragă cu canoea pe ape, în concediu. În 2004 şi 2005, împreună cu 4 prieteni, vreme de o lună, a parcurs Oltul de la izvoare până la vărsarea în Dunăre.
Născuţi întro zi de 14 cu pasiuni comune
” Am plecat de la Sfântu Gherorghe, din Covasna, câte 2 în barcă. Unul a abandonat, eu am rămas singur în canoe. Am trecut prin salba de 24 de lacuri de acumulare pe care le-am avut în drum. Am mers în zig-zag, nu poţi merge drept, te duce curentul în altă direcţie. Viteza este cam de 4 kilometri pe oră, cam 120 pe zi, 18 ore de vâslit. În total a fost un traseu de 1500 kilometri până am ajuns, din Dunăre la Marea Neagră. A fost extrem de greu, am reuşit şi am mai repetat incă o dată povestea, tot singur, un an mai târziu, toţi cei care am făcut acest traseu fiind născuţi întro zi de 14. Anul acesta, dacă timpul îmi va permite, voi merge pe traseul Mureş, Tisa, Dunăre”, a spus Vasilescu. Ei bine, dacă senatorul este din Bucureşti, la Arad, un alt adept al sporturilor pe apă are un plan mult mai ambiţios. O acţiune de coborâre pe Mureş, Tisa, Dunăre pe traseul Arad - Sulina de peste 2.000 de kilometri.
Bazele sporturilor nautice în Arad au puse în anul 1890, când s-a înfiinţat primul club de canotaj. Se numea Clubul Vâslaşilor Mureş. În 1902 Asociaţia de Gimnastică Arad a cumpărat primele bărci, iar în 1906 s-a înfiinţat clubul Regata. În 1920, erau şapte cluburi de canotaj în Arad. Pe lângă cele trei au mai fost înfiinţate Helas, Gloria, AMEFA şi TEBA. Din 1924 au început concursurile cu Timişoara. La Arad piata era de la Podul Aradul Nou în jos şi era o pistă olimpică cu opt culoare. Federaţia de Canotaj s-a constituit în 1930 la Arad, iar primul preşedinte a fost primarul Aradului, Adrian Iancu.
TRADIŢIE. Mulţi arădeni preferă să-şi petreacă finalurile de săptămână făcând mişcare pe apele Mureşului. Profesorul de educaţie fizică, Tiberiu Ţigan, s-a gândit astfel să reânvie o tradiţie mai veche a arădenilor care se stinsese prin anii 70. Atunci se cobora cu schifuri şi caiace de la Săvârşin la Arad, în excursii de două sau de trei zile. Momentul culminant se consuma la 23 august, când se cobora noaptea de la Podul Timişoarei până la ştrand cu lampioane montate pe bărci. Pentru că vremurile s-au schimbat, a fost modificat modul de organizare.
ATRACŢIE. "Sunt bolnav cronic şi irecuperabil de Mureş. Dorim să facem din Mureşul inferior o atracţie turistică. Iniţiativa a fost inclusă într-un program de cooperare transfrontalieră numit PHARE CBS Intereg IIIA şi un grup de accesare de fonduri din subprogramul pentru dezvoltări turistice, sportive şi subculturale. În mare, este un program de protecţia mediului. Grupul este format din Asociaţia Judeţeană "Sportul pentru toţi", Asociaţia Judeţeană a profesorilor de educaţie fizică, Clubul nautic "Port Arthur", Rezervaţia naturală "Lunca Mureşului" şi mai multe firme private interesate în valorificarea potenţialului, fără finanţare locală. Iniţiativa nu se regăseşte în programul naţional de relansare a turismului", explică profesorul de educaţie fizică.
GPS . "Relansăm coborârile pe Mureş cu ambarcaţiuni, canoe turisticie şi sportive şi chiar schifuri. Ne aşteptăm la aproximativ 100-120 de participanţi în fiecare săptămână. Pentru a fi cât mai diversificat programul, am stabilit mai multe trasee. Săvârşin - Arad de 3 zile, Arad - Cenad de 3 zile, Arad - Nădlac de 2 zile, Lipova - Arad o zi şi Arad - Pecica o zi. Drumurile de 3 şi 2 zile sunt cu campare în corturi şi masa în comun. Participanţii vin cu ambarcaţiuni proprii sau închiriate. Fiecare îşi plăteşte transportul bărcilor la întoarcere. Sprijinul logistic este asigurat de Rezervaţia naturală "Luna Mureşului" cu o barcă de însoţire cu motor şi cordonare prin GPS. Transportul rutier al ambarcaţiunilor este asigurat de fostul antrenor de caiac, West Reinhard", spune profesorul.
VACANŢĂ. El a fost plăcut impresionat de numărul participanţilor în cele 6 a coborâri de anul trecut. "Deocamdată, ne sprijinim pe cluburile sportive, de unde sunt cei mai mulţi participanţi. Cu toate acestea, anul trecut am avut participanţi străini. Din Ungaria, SUA, Israel, Germania, Serbia şi chiar din Japonia. Au venit fără să facem reclamă, mai mult din gură în gură, pentru că firmele noastre de turism preferă să trimită oamenii în Maroc decât să le asigure vacanţe active acasă". AMAZONIA. Pe lângă traseele turistice, amatorii arădeni mai au preocupări ecologice şi chiar proiecte ambiţiose. "Rezervaţia Lunca Mureşului are peste 1700 de hectare între Arad şi Cenad. Cei de la rezervaţie au iniţiativă şi au accesat, împreună cu Direcţia Silvică, fonduri PHARE în valoare de 2.600.000 de euro. Este o zonă controlată şi face parte dintr-un program de păstrare a zonelor umede. Un fel de Amazonie a Aradului. În zonă, nu se mai dau autorizaţii pentru construcţii şi toate activităţile se fac cu limitarea drastică a poluării. După ce vom implementa aceste coborâri, visez să obţin sponsorizări pentru o ideea mai veche a mea. Încă din 1974, am făcut schiţa unui traseu de plecarea cu caiace din Arad pe Mureş, apoi prin Ungaria pe Tisa şi Dunăre, prin Serbia, Bulgaria cu sosirea la Sulina şi apoi spre Constanţa. Sunt peste 2.000 de kilometri şi ţine aproape o lună. Încercăm să scoatem acum un ghid cu rute de turism nautic. Preconizăm şi o coborâre pe Crişul Alb şi Canalul Morilor şi vom încerca să contactăm canalul Discovery pentru a le prezenta un film cu starea ecologică a acestei rute". Tiberiu Ţiganu mai spune că participanţii la coborârile pe Mureş pot oricând să dea o mână de ajutor în cazul unor dezastre. "Suntem un corp de voluntari pentru prevenire şi intervenţie la dezastre. Noi, cu ambarcaţiunile noastre, suntem mult mai utili în caz de inundaţii. Putem interveni repede şi eficient",a încheiat îndrăgostitul de apele Mureşului.
Citește pe Antena3.ro
