14:17 • Un studiu publicat în ediţia din 9 Ianuarie 2008 a jurnalului Diabetes Care arată că un consum îndelungat de soia reduce riscul de boală cardiovasculară la pacienţii diabetici care au dezvoltat boală renală.
Un studiu publicat în ediţia din 9 Ianuarie 2008 a jurnalului Diabetes Care arată că un consum îndelungat de soia reduce riscul de boală cardiovasculară la pacienţii diabetici care au dezvoltat boală renală.
Afectarea renală este destul de frecventă în cazul diabeticilor. Odată apărută, boala se manifestă prin pierdere renală de proteine, cu afectarea multiplelor funcţii ale organismului. În aceste cazuri este necesară o dietă bazată pe restricţie proteică care încetineşte evoluţia spre insuficienţa renală şi dializă. Totuşi, adeseori este folosită o dietă restricţionată în proteine ( adică un total de 0.8g pe kilogram corp – ex : pentru un om de 80kg un total de 64 de grame de proteină zilnic) ce în totalul proteinelor conţine 70% proteine animale. Acest lucru poate creşte nivelul colesterolului şi al altor factori inflamatori, precum proteina C reactivă, contribuind la dezvoltarea aterosclerozei.
Cercetătorii de la Universitatea Isfahan de Ştiinţe Medicale din Iran au înrolat într-un studiu randomizat, longitudinal, cu durată de 4 ani, 18 bărbaţi şi 23 de femei cu diabet şi afectare renală(nefropatie). Ei au comparat efectul dietelor ce în totalul proteinelor conţin 35% proteină din soia combinat cu 30% proteină animală şi 35% proteină vegetală( diferită de soia), cu al dietelor standard pentru pacienţii cu nefropatie diabetică ce conţin 70% proteină animală şi 30% proteină vegetală asupra unor markeri ai inflamaţiei. Experţii au prelevat sânge şi probe de urină de la bolnavi la începutul studiului şi apoi la fiecare 6 luni timp de 4 ani.
Cei care au consumat soia au avut o modificare semnificativă în bine a factorilor de risc cardiovascular. Astfel, grupul ce a ţinut dieta cu 30% proteină din soia versus grupul ce a urmat dieta de control a prezentat următoarele modificări : nivelul de glucoză bazală(dimineaţa pe nemâncate) :
-18±3 vs. 11±2 mg/dl, nivelul total al colesterolului : -23±5 vs.10±3 mg/dl, nivelul colesterolului rău LDL-C : -20±5 vs. 6±2 mg/dl, nivelul trigliceridelor(grăsimi libere în sânge) : -24±6 vs. -5±2 mg/dl, nivelul proteinei C reactive(un puternic marker al inflamaţiei) : 1.31±0.6 vs. 0.33±0.1 mg/L la analizele sângelui. Şi analizele de urină au arătat îmbunătăţiri semnificative ale proteinuriei(pierdere de proteine la nivel renal) : soia vs control : -0.15±0.03 vs. 0.02±0.01 g/d şi creatininei urinare : -1.5±0.9 vs. 0.6±0.3 mg/dl.
Studiul are mai multe avantaje faţă de cercetările anterioare:
1)Este de tip randomizat, pacienţii sunt repartizaţi aleator în grupuri.
2)Pacienţii au o afectare a funcţiei renale şi sunt urmăriţi foarte bine de-a lungul a 4 ani.
3)S-au folosit analize cantitative iar rezultatele au fost prezentate ca o medie a acelor analize în ‘numere reale’, sau valori brute. Nu se folosesc procente care pot induce în eroare. Pacientul sau medicul curant vor ştii la ce să se aştepte dacă vor urma dieta propusă de cercetători. Prezentând exact valorile din analize şi nu procente ( de genul scăderea nivelului colesterolului cu 90%, da , este o valoare excelentă, dar trebuie să ne întrebăm din ce este acel 90%). Spre exemplu, în cazul glicemiei, cei care au primit soia au avut o scădere extremă de 21 mg/dl, iar cei care nu au primit au avut o glicemie care a crescut în extremis cu 13 mg/dl, deci există o diferenţă semnificativă şi reală în termeni absoluţi. Este o diferenţă de 34 mg/dl, lucru extrem de important dacă valorile normale ale glicemiei sunt situate între 70 şi 110mg/dl.
4)Acesta este primul studiu de lungă durată (4 ani) ce verifică efectul proteinei din soia asupra unor markeri ai bolii cardiovasculare la pacienţii cu nefropatie diabetică.
5)Studiul arată ca soia ar putea fi benefică, iar un procent de 35% din proteinele dietetice ale unui pacient renal şi diabetic ar putea proveni din izolat din soia. Încă odată, este vorba de o cantitate mică de soia, în acest caz de o proteină din soia de foarte bună calitate ( izolat proteic din soia ), iar cantitatea administrată zilnic bolnavilor se situează undeva la 25-30 de grame zilnic, în conformitate cu recomandarea FDA (Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor din SUA), care, în 1999, a aprobat ca pe produsele ce conţin soia sa fie trecută următoarea afirmaţie: “Dietele sărace în grăsimi saturate şi colesterol şi care includ 25 de grame de soia zilnic pot reduce riscul de boala de inimă”.
Se pare că beneficiile provin de la suplimentul de soia în totalitate, şi nu de la faimoasele isoflavonoide din soia. Un studiu publicat pe 27 Aprilie 2007 în acelaşi jurnal arătase că îtr-un experiment extrem de rigorus, dublu-orb, randomizat, efectuat pe 32 de femei cu diabet de tip-2, trecute de menopauză, suplimentarea cu isoflavonoide din soia nu a modificat semnificativ aceşti parametrii (glicemie, colesteorol, trigliceride, proteină C reactivă, etc). Atuci cercetătorii au administrat placebo (pilulă inertă) timp de 12 săptămâni, apoi au urmat 4 săptămâni de pauză, iar apoi o capsulă cu 132 mg isoflavone (53% genisteină, 37% daidzeină, and 10% gliciteină ) zilnic timp de 12 săptămâni . Studiul de atunci a durat doar 3 luni. (2)
Concluzie şi recomandări : administrate zilnic, timp de 4 ani, la diabetici cu boală renală, 25 de grame de soia reduc semnificativ factorii de risc cardiovascular ( se obţine scăderea colesterolului total şi rău, scăderea glicemie, scăderea trigliceridelor, scăderea proteinei C reactivă).
Bibliografie: