Stuff by ANUŞKA

Organul valoros
Din categoria ce să nu faci cu organele sexuale, relatez un episod de mare angajament. Se întâmpla la sediul unei bănci. Un individ gelat nu pricepea că banca nu poate juca după lăuta lui şi că, indiferent dacă el are bani la teşcherea, tot trebuie să se supună regulilor casei - dacă doreşte ca respectiva casă, adică banca, să-i gestioneze, cum ar veni, portofelul. Mai precis, domnul nu admitea că nu poate retrage bani din contul soţiei, pe care acesta era împuternicit, dacă nu prezintă buletinul. Cum ar veni, dacă nu se identifică. Desigur, dânsul trăia cu impresia că nu se poate să existe suflet pe pământ care să nu-l recunoască de-ndată. Uite că totuşi ageamii de la bancă nu-l recunoşteau, aşa că-i cereau buletinul. În cele din urmă răbdarea distinsului s-a epuizat şi omul a cedat nervos. Efectul exterior al dezechilibrului emoţional a fost de natură verbală, cu sonor, în sensul că domnia sa a găsit de cuviinţă să îi transmită funcţionarului idiot că doreşte să îşi introducă organul sexual în bancă, pentru că e o proastă. Promt, elegant şi facând dovada unui calm paroxistic, amploiatul reprezentant al băncii i-a sugerat ilustrului client că, dacă tot nu are altceva mai bun de făcut cu mădularul proprietate personală, ar putea foarte bine să şi-l introducă într-o rudă de gradul I de-a sa - cum ar veni, de-a clientului nervors. Da, banca dispune şi de seifuri pentru păstrarea valorilor - cum ar fi organul sexual pe care clientul se gândea să şi-l depună -, dar şi aici ar avea nevoie de buletin, dacă s-ar decide că e timpul să-şi scoată organul la plimbare.

PS: O altă clientă era nesatisfăcută că banca nu vrea să-i acorde credit. I se terminase creditul de pe cartela de telefon şi dânsa ştia că de la bancă se iau credite. A făcut plângere în scris, la superiori, împotriva şefului de agenţie. Cool!