Sunt gravid şi mă tratez

Copiii, accesorii pentru taţi şi full-time job pentru mame

După ce că mai toate greutăţile cad pe umerii femeilor, se-ntâmplă ca din când în când să le cărăm şi-n burtă. Taţii par concepuţi special pentru a-ntruchipa un soi de zeu detaşat care intervine numai în situaţiile de criză, precum şi în momentele-cheie de familie. În detaliu, asta înseamnă că tatăl intervine atunci când tună răspicat pruncului că acesta ar face bine să se retragă imediat în camera lui dacă nu vrea ca părintele protector să-i mute gura la spate sau atunci când mama, neputincioasă şi depăşită de situaţie, îl trimite pe copil la tata pentru decizia finală în privinţa deplasării sau nu la cutare bairam. În fine, tatăl îşi joacă rolul şi când copilul ia premiu la şcoală şi el se laudă la colegii de serviciu că sperma de calitate pe care a investit-o nu l-a trădat.


DE-A TATA. Deunăzi soarta m-a purtat într-un cabinet unde se tratează gravide. Surprinzător sau nu, acolo se aflau şi nişte masculi în aşteptare de veşti. Pentru rigoare, să zicem că se aflau doi indivizi care-şi aşteptau gravidele. Pe feţele ambilor se citea tulburarea şi nerăbdarea. Asta, fireşte, din cauză că nu le ieşea scorul maxim la jocurile instructive de pe telefonul mobil ultraperformant. Şi zgomotul. Zgomotul din urechile lor trebuie să fi fost asurzitor, de natură să contribuie la starea de îngrijorare. Normal, oasele feţei nu se simt tocmai confortabil atunci când rumegă un camion de ciungă. Una iese. Vădit necăjită. El se interesează, preocupat. Ea răspunde că sarcina nu merge prea bine. El de colo rosteşte un "Naşpa" plin de empatie, după care îi atrage atenţia gestantei că deja au întârziat cu 15 minute peste timpul alocat. Aşa încât ar face bine să-şi mişte popoul ei gravid, că el nu mai are timp de pierdut. L-a sunat "tovarăşu’" lui să se vadă în juma’ de oră.
Pe vremea lui nea Nicu’, atunci când murea un copil mic acasă, medicul era vinovat şi degrabă anchetat de Comitet. Doctorii lucrau sub spaima inconştienţei mamelor ignorante, în vreme ce taţii fecunzi rosteau cuvinte de îmbărbătare nevestelor: "Las’, fă, că facem altu’!".

Stuff by Anuşka

BORHOT MEDIA. Am citit recent într-un ziar care se distribuie gratuit că cel mai aşteptat eveniment al anului s-a întâmplat. Adică botezul copilului lui Mutu. Cool! Nu ştiam însă că era cel mai aşteptat eveniment al anului. Şi dacă e aşa, de către cine? Şi-a luat Mutu ziar? Deci, dragă Chivu & Adelina, dragă Măruţă & Andra şi, în final, dragă Mihaela Rădulescu & în-curând-cel-de-al-treilea-fost-soţ, aflaţi că n-aţi fost voi cei mai cei anul ăsta. Pentru că publicul român, înţeleg şi eu acum, aştepta cu sufletul la gură s-o creştineze p-aia mică lu’ Mutu, nicidecum s-o găsească, de pildă, pe Elodia. Megamişto e că şi Andreea Raicu s-ar fi despărţit de Chirilă. Acu-mi dau seama c-am uitat s-o sun pe bunică-mea să-i spun şi ei. Are 92 de ani şi nu prea mai vede, da’ de auzit aude. Nu ştiu dacă dau ăştia şi la tv, aşa că mai bine o informez telefonic. Să aibă şi ea ce le povesti la babele ei de pe scară.


MUŞCHI DE VEDETĂ. Ce nu-mi place mie la Mircea Badea e că se ia prea mult de primarul Sectorului 3 al Capitalei. Pe primarele nu-l cunosc şi nici n-am vreo dorinţă. Nici pe Badea nu-l cunosc. Însă îmi place de-amândoi. E drept că poate MB ştie mai multe despre matrapazlâcurile primarului de la 3. Dar pe mine, ca cetăţean al sectorului cu pricina, mă doare sincer în cot dacă primarele îşi trage şi el ceva de pe urma curăţeniei aplicate prin împrejurimi. Acum avem băncuţe, parcuri pentru copii, avem garduri, avem gazon, avem copaci îngrijiţi, străzi curate şi, da, avem şi parcări. Chestii pe care nu le-am avut de 26 de ani de când mă ştiu eu. Pe de altă parte, MB îmi place că e un tip haios, chiar şi când nu sunt neapărat de acord cu el. În plus, îi stă bine în maiou. N-am prins motivul pentru care s-a prezentat la tv în muşchii goi, dar e bine să ştim că are muşchi pe sub cămaşă.