Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
13:31 • Noul şef al serviciilor secrete ungare, care şi-a petrecut şase ani la academia KGB-ului din Moscova în anii '80, a devenit în ianuarie preşedintele comitetului pentru informaţii al NATO, un post care este deţinut prin rotaţie de statele membre, pe durata unui an, informează vz.ru, citând surse din presa americană.Unii diplomaţi NATO sunt de părere că trecutul oficialului ar putea determina statele membre să fie reticente în a-şi împărtăşi informaţiile.
Noul şef al serviciilor secrete ungare, care şi-a petrecut şase ani la academia KGB-ului din Moscova în anii '80, a devenit în ianuarie preşedintele comitetului pentru informaţii al NATO, un post care este deţinut prin rotaţie de statele membre, pe durata unui an, informează vz.ru, citând surse din presa americană.Unii diplomaţi NATO sunt de părere că trecutul oficialului ar putea determina statele membre să fie reticente în a-şi împărtăşi informaţiile.
PROFIL. Sandor Laborc, în vârstă de 49 de ani, a fost desemnat în decembrie de premierul Ferenc Gyurcsany în funcţia de director al Biroului Naţional pentru Securitate, serviciul naţional de contraspionaj. Numirea lui a intervenit după o dispută între coaliţia de la guvernare, condusă de socialişti (foştii comunişti) şi principalul partid de opoziţie, FIDESZ. Labroc s-a pregătit la Academia Dzerjinski a KGB-ului din 1983 până în 1989, au declarat membri din comisia pentru securitate naţională a Parlamentului de la Budapesta. Labroc nu a reuşit să obţină avizul acestei comisii, care supervizează astfel de numiri, dar al cărei vot nu are caracter constrângător. În pofida avizului negativ al parlamentarilor, premierul Gyurcsany şi Gyorgy Szilvasy, ministrul care se ocupă de serviciile de informaţii, nu au renunţat la numire. "Decizia comisiei naţionale pentru securitate nu are caracter constrângător", a arătat biroul lui Gyurcsany într-un comunicat. "Gyorgy Szilvasy avea dreptul să ia o decizie proprie şi să facă o recomandare premierului. El şi-a justificat alegerea prezentându-l pe generalul Laborc drept o persoană cu performaţe profesionale ireproşabile".
SURPRINŞI. La începutul anului 2007, Laborc a preluat preşedinţia comitetului special al NATO care se ocupă de o serie de probleme de spionaj, au confirmat vineri oficiali NATO, spunând că era rândul Ungariei să facă o numire în acest post. Comitetul, a cărui principală sarcină este să analizeze şi să mijlocească schimbul de informaţii în NATO, este format din toţi şefii serviciilor secrete ale ţărilor membre ale Alianţei. Mai multe delegaţii de la NATO, inclusiv cea a Statelor Unite, au refuzat să comenteze numirea lui Laborc, la fel şi purtătorul de cuvânt al Alianţei, James Appathurai. "Nu comentăm numirile în funcţii sau problemele de spionaj", a spus el. Unele delegaţii au spus că nu erau la curent cu trecutul lui Laborc, care a ieşit la lumină abia când Szilvasy l-a propus pentru această funcţie, în toamna anului trecut. Diplomaţii NATO care au fost de acord să discute despre această numire au cerut să li se protejeze anonimatul şi au spus că, deşi au rezerve în ceea ce îl priveşte pe Laborc, nu sunt în postura de a bloca numirea sa. "NATO ia decizii pe bază de consens", a spus un diplomat dintr-o ţară est-europeană. "Dacă am pune sub semnul întrebării această numire, atunci ar trebui să mergem până sus, în acest caz la premierul ungar, pentru a-l întreba pe el despre trecutul lui Laborc". În comunicatul său, biroul lui Gyurcsany a subliniat: "Nici măcar un ambasador nu a protestat. Prin canale diplomatice, am primit informaţii că partenerii noştri sunt mulţumiţi de modul cum decurge cooperarea între agenţii"."Ar fi fost suficient un singur telefon de la ambasadorul SUA la NATO pentru a opri această numire. Ar fi fost un semnal pentru alte ţări care ar putea crede că pot face fel", a apreciat un diplomat occidental. Un altul a prezis că unele ţări vor avea rezerve în a împărtăşi informaţiile pe care le au. "Avem de-a face cu o persoană care a fost formată de KGB. Presupun că nu s-a schimbat foarte mult", a adăugat diplomatul, adăugând că "trebuie spus că NATO este o organizaţie în care se scurg foarte uşor informaţii".
Citește pe Antena3.ro
ŢĂRI PROBLEMĂ. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la Alianţă în 1999, iar restul ţărilor din fostul Pact de la Varşovia în 2004. După extindere, ataşaţii militari din delegaţia bulgară nu au primit acces la documente secrete de un anumit nivel. "Poţi să pariezi că tot ce am spus Bulgariei în cadrul NATO a mers direct la Moscova", a spus un alt diplomat vest-european. "Vechea nomenclatură comunistă şi vechile servicii secrete din România şi Bulgaria există încă. Dar trebuie să spun că în acest caz Ungaria dezamăgeşte foarte, foarte mult". În Ungaria, această numire a adâncit neîncrederea şi polarizarea dintre socialiştii aflaţi la guvernare şi Fidesz, din cauza modului în care premierul a trecut peste avizul comisiei de securitate naţională a Parlamentului. Până în 2002, când au venit la putere socialiştii, niciun oficial ungar care a lucrat mai mult de un an la Moscova nu putea fi numit în funcţii prea importante, din motive de securitate.
