Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un imnes scandal loveşte armata americană. O anchetă a The new York Times scoate la iveală corupţia din armata SUA şi care este descrisă ca fiind existentă până la cele mai înalte vârfuri ale ierarhiei sale. Ancheta arată că miliarde de dolari au fost furaţi în urma unor concesionări de lucrări manevrate în cursul războiului din Irak. Hoţia a atins extreme atât de mizere încât au fost descoperite grămezi de dolari ascunse inclusiv în cartoane de pizza.
Ancheta a implicat zeci de persoane printre care şi colonelul de armată Anthony Bell, astăzi la pensie, dar care în 2003 şi 2004 a fost însărcinat cu gestionarea unor concesionări de lucrări pentru reconstrucţia irakiană, citează Agerpres. Alături de el apare şi numele locotenent-colonelului Ronald Hirtle, din cadrul aeronauticii militare, însărcinat cu funcţii similare în aceeaşi perioadă. Potrivit anchetatorilor, numele celor doi ofiţeri sunt legate de repetate cazuri de corupţie survenite în gestionarea unei părţi a fondurilor trimise de SUA în Irak. Este vorba de sume uriaşe de bani care, în câţiva ani, s-au cifrat la 125 miliarde de dolari, precizează şi ziarul La Stampa. Bell şi Hirtle au afirmat că nu au nicio responsabilitate în acest caz dar ei sunt incriminaţi de denunţul făcut de Dale Stoffel, un om de afaceri american specializat în traficul cu arme şi ucis într-un schimb de focuri la Bagdad, în decembrie 2004, un episod cu aspecte tenebroase. Stoffel le-ar fi dezvăluit autorităţilor americane nume şi fapte care ar dovedi cu claritate cazuri de corupţie şi care ar implica şi alţi militari americani. Este vorba de teancuri de mii de dolari remise în bancnote de 100 şi ascunse în cutii pentru pizza, sau sacoşe din plastic pline cu bani pe care persoane însărcinate cu gestionarea serviciilor de reconstrucţie le făceau să circule în ''Green Zone'' de la Bagdad, sau le ascundeau în subsolul unor foste clădiri ale lui Saddam. ''Aceste anchete durează de mult timp şi privesc un număr tot mai mare de persoane suspecte'', a explicat unul dintre anchetatorii federali.
De această afacere de tip ''Tangentopoli'' (ssistemul corupt din politica italiană din anii '80 şi începutul anilor '90 până când ancheta ''Mâini curate'' i-a dat lovitura mortală, în 1992) militară se ocupă Oficiul Inspectoratului general pentru reconstrucţia în Irak, Ministerul Justiţiei, Comandamentul de anchete penale al armatei SUA şi alte agenţii federale. Până acum, procuratura a obţinut 35 de condamnări pentru cazuri de corupţie referitoare la etapele primei reconstrucţii din Irak, dar majoritatea acestora se referea la contractori privaţi sau militari cu grad mediu. ''În acea perioadă, printre responsabilii Wartime Contracting Commission nu exista niciun control, domnea haosul şi circulau sume ameţitoare'', a explicat senatoarea democrată Claire McCaskill.
Înaintea celor doi ofiţeri anchetaţi, a ajuns pe mâinile justiţiei şi maiorul John Cockerman, care s-a declarat vinovat de faptul că a acceptat circa 10 milioane de dolari mită atunci când a gestionat concesionări de lucrări din Irak şi în cursul altor funcţii deţinute între 2004 şi 2007, cu puţin timp înaintea arestării sale. Alături de el şi-au recunoscut vina soţia sa şi alţi funcţionari din armata americană. Printre documentele rezervate ale lui Cockerman apare adesea numele colonelului Bell, indicat drept posibil destinatar al teancurilor de bancnote consistente însuşite până în 2006.
Nu este clar însă dacă mita a fost cerută sau oferită spontan de titularii companiilor. Alte nume care apar în repetate rânduri în cursul concesionărilor manevrate sunt American Logistic Services şi Lee Dynamics International, câştigătoare ale unor numeroase licitaţii, în pofida slabelor acreditări. De ele sunt legate un ofiţer femeie, care s-a sinucis după ce a recunoscut că a încasat o mită de 225.000 de dolari, alţi doi ofiţeri precum şi Hirtle însuşi, care a acordat prima mare concesionare, o lucrare de 10 milioane de dolari pentru construirea unei fabrici de arme destinate viitoarelor forţe de securitate irakiene. Numele locotenent-colonelului este legat şi de afacerea Stoffel, ''business man-ul'' care tocmai din cauza unor divergenţe iremediabile cu ofiţeri americani din Irak s-a văzut constrâns să le povestească autorităţilor americane tot ce ştia. Dezvăluirile sale au fost apreciate drept mai mult decât credibile de anchetatori, astfel că i s-a garantat imunitatea în schimbul informaţiilor. A fost ucis însă într-o capcană revendicată de o grupare de extremişti islamici cu totul necunoscută, un episod ale cărui contururi rămân încă obscure.
