Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cotidianul italian Corriere della Sera relatează, in pagina sa electronică, despre 177 de romăni expulzaţi din Italia, la 15 zile după agresarea Giovannei Reggiani şi după adoptarea de urgenţă a decretului-lege privind repatrierea cetăţenilor comunitari, citănd date ale Ministerului de Interne. Duminică, agenţia France Presse relatase, citănd presa italiană, că numărul romănilor expulzaţi din Italia a ajuns la 117. De asemenea, mişcarea autonomă Liga Lombardă a adunat peste 400.000 de semnături cu scopul de a determina guvernanţii să inchidă graniţele pentru imigranţi.
Cotidianul italian Corriere della Sera relatează, in pagina sa electronică, despre 177 de romăni expulzaţi din Italia, la 15 zile după agresarea Giovannei Reggiani şi după adoptarea de urgenţă a decretului-lege privind repatrierea cetăţenilor comunitari, citănd date ale Ministerului de Interne. Duminică, agenţia France Presse relatase, citănd presa italiană, că numărul romănilor expulzaţi din Italia a ajuns la 117. De asemenea, mişcarea autonomă Liga Lombardă a adunat peste 400.000 de semnături cu scopul de a determina guvernanţii să inchidă graniţele pentru imigranţi.
Ministerului italian de Interne susţine că unii dintre romănii expulzaţi au fost urcaţi in avioane cu destinaţia Bucureşti, alţii se află in centre de găzduire temporară, in aşteptarea transferului la aeroport, in timp ce alţii au primit ordin de "părăsire a teritoriului naţional in cel mult 30 de zile".
Citește pe Antena3.ro
TOP EXPULZĂRI. Un clasament al oraşelor italiene, din punctul de vedere al numărului decretelor de expulzare semnate de prefecţi, validate de judecător şi aduse la cunoştinţa persoanelor vizate, relevă faptul că Bologna se situează pe primul loc, cu 41 de ordine de părăsire a teritoriului naţional. "Persoanele identificate de noi aveau precedente penale şi corespundeau, aşadar, criteriilor fixate de Guvern. Dat fiind insă că in trecut nu au manifestat o inclinaţie deosebită spre violenţă, am considerat că le putem acorda timpul necesar pentru a se organiza şi a pleca impreună cu familiile. Linia urmată trebuie să fie dură, dar cred că in orice operaţiune trebuie să existe omenie şi bun simţ", a declarat prefectul de Bologna, Francesco Cirillo, justificănd faptul că le-a acordat imigranţilor romăni un răgaz de 30 de zile pentru a părăsi teritoriul italian. Urmează in acest clasament Genova, cu 20 de ordine de expulzare, dintre care cea mai mare parte au fost deja puse in aplicare, prin insoţirea la graniţă a persoanelor vizate. "Criteriul nostru este acela de a da prioritate expulzărilor de persoane care au precedente penale grave şi pot reprezenta un pericol. In oraşul nostru nu există centre pentru imigranţi, de aceea ii transferăm pe aeroportul Malpensa (Milano - n.red.) in zilele in care există curse aeriene spre Bucureşti", a precizat prefectul Giuseppe Romano. âPodiumul" este incheiat de oraşul Neapole (sud). Aici, prefectul a semnat 15 ordine, in tip ce la Roma au fost semnate 11. "Am convenit să aplicăm decretul-lege numai in cazul celor care au fost deja arestaţi şi controlaţi, verificănd dacă aceştia mai reprezintă un pericol şi in prezent", a subliniat directorul Biroului pentru Străini al Chesturii, Maurizio Impronta, citat de Corriere della Sera. "Pe lista noastră figurează persoane arestate de mai multe ori, cercetate de mai multe ori şi care nu au putut face dovada că au un loc de muncă sau un domiciliu fix", a adăugat el. In restul oraşelor italiene, cifrele sunt destul de reduse, precizează Corriere della Sera, semnalănd decalajul uriaş intre miile de romăni menţionaţi ca fiind expulzabili, in primele zile de la declanşarea crizei din Italia, şi numărul modest al expulzărilor puse in practică pănă la ora actuală. Astfel, numai şase romăni au fost expulzaţi din Florenţa, patru din Padova şi căte unul din Veneţia, Reggio Calabria, Pavia şi Udine.
UŞI INCHISE. Mişcarea autonomă Liga Lombardă, membră a confederaţiei naţionaliste italiene Liga Nordului, susţine că a adunat peste 400.000 de semnături pe o petiţie populară impotriva imigraţiei clandestine şi pentru inchiderea graniţelor Italiei timp de cinci ani, relatează La Padania in ediţia online. Liga Lombardă a organizat peste 600 de puncte de străngere de semnături, la acest sfărşit de săptămănă, pe intregul teritoriul al ţării. Potrivit vicesecretarului său naţional, Matteo Salvini, operaţiunea a reprezentat un succes, oglindind dorinţa cetăţenilor italieni de a restrănge fenomenul imigraţiei şi nesiguranţa socială generată de acesta."Am obţinut consensul atăt al cetăţenilor de dreapta căt şi al celor de stănga, care işi văd sacrificată propria siguranţă pe altarul uşilor deschide in faţa tuturor", a declarat Marco Rondini, secretar provincial de Milano, al formaţiunii. Oraşe precum San Donato sau Rozzano (provincia Milano) sunt luate cu asalt de imigranţi romăni sau de etnie romă, "iar sentimentul dominant in acest context este cel de teamă", a adăugat oficialul, subliniind că "de acum, imigraţia rimează cu nesiguranţa". Liga Nordului, formaţiunea politică din care face parte Liga Lombardă alături de alte mişcări care militează pentru autonomia provinciilor din nordul Italiei, luptă pentru aplicarea unor măsuri mai dure impotriva integralismului islamic şi imigraţiei clandestine şi in favoarea culturilor regionale italiene.
CONDIŢII. Primarul oraşului Cittadella (provincia Padova) a semnat un decret prin care le cere tuturor imigraţilor care doresc să se stabilească aici să facă dovada că au un venit minim lunar de circa 420 de euro, un loc de muncă legal şi o locuinţă, relatează Il Mattino di Padova, in ediţia online. Decizia consiliului municipal, condus de primarul Massimo Bitonci (Liga Nordului, extrema-dreaptă), vizează indepărtarea din oraş - din motive de ordine publică - a vagabonzilor, imigranţilor fără un loc de muncă şi tuturor persoanelor fără o ocupaţie fixă. Ea a fost adoptată in urma inmulţirii delincvenţelor comise de imigranţi şi face trimitere la decretul-lege adoptat de Guvernul de la Roma, privind expulzarea cetăţenilor comunitari care reprezintă un pericol pentru societate. Obligaţia de a face dovada unui venit minim de 5.061 de euro pe an (circa 420 de euro pe lună) de persoană ii vizează pe cetăţenii europeni care se stabilesc in această localitate fără a desfăşura o activitate lucrativă, de studiu sau de formare profesională. Cuantumul a fost stabilit in funcţie de venitul minim garantat al unui pensionar italian. Ceilalţi cetăţeni comunitari vor fi nevoiţi ca in momentul inscrierii la primărie să prezinte actele care atestă desfăşurarea unei activităţi lucrative autonome sau pentru un angajator, ca şi dovada ultimului salariu. "Cetăţenii din Romănia şi Bulgaria vor trebui, in plus, să prezinte aprobarea eliberată de Oficiul de Imigraţie, de a lucra in alte sectoare de activitate decăt cel agricol, turism, activităţi casnice sau de asistenţă la domiciliu, construcţii, mecanică, munci sezoniere sau activităţi cu calificare inaltă", precizează textul deciziei. Decizia primăriei din Citadella a fost primită favorabil de autorităţile altor oraşe din regiunea Veneto, un fief al partidului naţionalist Liga Nordului. Unii oficiali au privit-o ca pe un instrument impotriva romilor şi a taberelor amplasate abuziv de aceştia, in timp ce comunitatea romănească din Padova, care numără circa 7.000 de persoane, a respins categoric această idee. "Toţi cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a se stabili pentru o perioadă care depăşeşte trei luni pe teritoriul altui stat, cu condiţia de a fi angajaţi sau a desfăşura o activitate autonomă in ţara care ii găzduieşte", a reamintit Vasile Baciu, membru al comunităţii romăneşti.
