x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Istorie politica Aurora Boreala pe Marea Neagra

Aurora Boreala pe Marea Neagra

de Prof. Dr. Stelian Neagoe    |    10 Dec 2005   •   00:00

Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic

Constantin Argetoianu

"Daca Norvegia vrea razboi - il va avea!"

27 MARTIE. Ziarele berlineze sunt foarte sobre in comentariile lor cu privire la vizita lui Teleki la Roma. Ele se multumesc sa reproduca articole din presa italiana, subliniind hotararea de pace in sud-estul Europei, hotarare pe care atatarile democratiilor occidentale (zic nemtii) nu vor izbuti sa o slabeasca... De vizita lui Molotov la Berlin nu se mai vorbeste insa, asa incat se pare ca o actiune in trei (Germania-Italia-Rusia) n-ar mai putea fi pusa la cale. Germania lucreaza insa pe terenul diplomatic, si la Roma, si la Moscova, pentru a-si atinge scopul: indepartarea influentei franco-engleze din sud-estul Europei prin linistirea spiritelor din Romania mai ales, in ce priveste un eventual atac rusesc...

Zvonul ca Anglia nu va mai respecta neutralitatea apelor Norvegiei a fost dezmintit la Londra. Fata de nerespectarea acestor ape de catre unitatile germane, Anglia a hotarat insa sa faca politia lor... Adica tot aia!

Pe coastele asiatice ale Marii Negre s-a vazut o aurora boreala. In acelasi timp, fenomene magnetice au tulburat toate aparatele de navigatie, asa incat in cursul noptii de alaltaieri spre ieri, multe vase care se indreptau spre Bosfor si-au pierdut calea... La Constanta si de-a lungul coastei noastre, fenomenele magnetice au fost insotite de un val de caldura. Termometrul s-a ridicat ieri pana la 22-24 de grade la umbra.

Agricultura - "o meserie urata"


Procesul Auschnit, in apel, a fost sorocit pentru ziua de 5 aprilie. Probabil ca i s-a urat lui Malaxa in strainatate sau poate ca ii trebuie si presiunea termenului ca sa duca la bun sfarsit "afacerile" in curs... de discutie... cu Edgar Auschnit!

Au inceput semanaturile in toata Campia Dunarii. Doctorul Madarescu, de la Craiova, imi spune ca granele n-au iesit asa bine din iarna, cum se spera. Le-ar trebui o ploaie, dar atunci ce facem cu semanaturile? Urata meserie mai e si agricultura...

29 MARTIE. Hotararea Aliatilor de a face politia apelor teritoriale scandinave a provocat mare agitatie in cercurile politice din Berlin. Acestea protesteaza fata de invinuirea adusa Germaniei ca nu respecta regulile neutralitatii in acele ape, invinuire luata ca pretext de Aliati pentru interventia lor. Adevaratul motiv al acestei interventii este o incercare de a impiedica transporturile de materii prime din Norvegia si Suedia in Germania. Daca hotararea luata de Aliati se va aplica, extinderea razboiului spre Nord este inevitabila. Deocamdata, presa berlineza ameninta Norvegia cu toate fulgerele Reichului. Guvernul norvegian este acuzat de complezenta fata de Anglia si chiar de complicitate cu "banditii" de la Londra! "Daca Norvegia vrea razboi, il va avea!" - Iata lozinca Berlinului...

Razboiul pacii


Profesorul Nicolae Iorga, fotografiat cu un grup de tineri discipoli de la Universitatea din Cluj
Consiliul Suprem de Razboi al Aliatilor a tinut a VI-a sa sedinta la Londra. In fruntea delegatiei Frantei a fost salutat cu vorbe magulitoare Paul Reynaud. In jurul acestei sedinte, presa engleza, ca si cea franceza fac larma mare. "E cea mai importanta sedinta a Consiliului din cate au avut loc pana acum", scriu ziarele din Paris, ca si cele din Londra.

Din comunicatul publicat reiese intr-adevar:
1) Obligatia luata de cele doua tari aliate de a nu incheia pacea decat impreuna (pana acum, un asemenea angajament nu fusese oficial luat) si de a duce razboiul pana ce securitatea Angliei si a Frantei vor fi pe deplin asigurate;

2) Hotararea de a interveni in apele teritoriale scandinave in scopul de a impiedica pe germani sa nesocoteasca legile neutralitatii;

3) Afirmarea ca Franta si Anglia nu se vor da la o parte de la apararea "statului-quo" in Balcani, in cazul in care ar fi pus in primejdie.

Dupa cum se vede, sedinta de la Londra a fost de data asta de o importanta care depaseste masura, sedintele de acest soi, caci din hotararile ei reies pentru prima data scopurile comune de razboi ale Angliei si ale Frantei, care le publicase pana acum numai fiecare in parte - si mai rezulta si posibilitatea extinderii razboiului in Nordul si in sud-estul Europei, posibilitate marturisita si ea pentru prima data in comun.

In comunicat se mai vorbeste si de "pacea de la Moscova" (pacea ruso-finlandeza) cu o acreala care va da de gandit rusilor, atat de hotarati si ei sa nu intre in razboiul european si sa ramana cu fortele lor nemacinate pana la incheierea pacii...

"Vijelia", "Viforul" si "Viscolul", cele trei torpiloare de buzunar ce ne vin din Anglia, au sosit la Avignon... Peste cateva zile vor infrunta marea... De nu s-ar ineca!

Restrictii alimentare


La Florenta, ploaie de nisip rosu! La Siena, de asemenea. Se crede ca ar fi nisip de prin pustiile Africii, adus de vanturi. Un usor strat rosiatic a acoperit toate lucrurile... Asa ceva nu s-a mai vazut in Italia...

Sumner Welles a sosit in America si a prezentat lui Roosevelt raportul sau. In cercurile guvernamentale din Washington se socoteste ca sortii unei paci repezi sunt foarte redusi.

Ambasadorul Angliei la Ankara si ministrii englezi din Sofia, Atena, Belgrad si Bucuresti au fost chemati la Londra, pentru o consfatuire. A fost chemat si ambasadorul din Roma. Pe de alta parte, se vorbeste staruitor la Paris de numirea lui Laval - un prieten al lui Mussolini - ca ambasador al Frantei in Italia. Aceste deplasari si noua numire sunt puse in legatura cu intentia Aliatilor de a se afirma mai energic in Balcani, in intelegere cu Italia.

A aparut ordonanta lui Dombrovski privitoare la restrictiile alimentare. Miercurea si vinerea nu se va manca carne de vaca, de porc si de oaie in Bucuresti. Nici in restaurante, nici in casele particulare. Martea si joia, oribilul abator nu va functiona... Cand vor renunta oamenii definitiv la carne?

Mi se aduce un pamflet al propagandei germane, intitulat "Paris-Noir" (!!!). E o contrafacere a ziarului Paris-Soir, redactata si ilustrata cu destul duh!

Balcazele de la Opera


Citesc in momentul de fata amintirile lui Ghensi, "Cinquante ans de vie à Paris". Sunt plicticoase, caci autorul s-a invartit printre oamenii cei mai putin simpatici din acel "Tout-Paris" snob si antipatic din jurul vedetelor politicii radicale si al celor de pe scenele subventionale. Amanunte despre o suma de oameni care nu intereseaza. Dar si informatii inedite despre actiunea lui Galieni in timpul razboiului, despre intrigariile din acele vremuri. Prea mult despre Gambetta si acele vremuri. Prea mult despre Gambetta si anturajul sau, despre Pedro Gaillhard si balcazele de la Opera.

Despre Verlaine, judecata sumara si insuficienta. Ghensi nu pricepe cat de mare poet a fost acest nenorocit, desi citeaza urmatoarele doua versuri, admirabile:

"Iata fructele, florile, frunzele si ramurile,
si iata inima mea care nu bate decat pentru dumneata".

Aproape nimic despre Cl...menceau - se vede ca l-a plesnit - si prea mult despre toti ovreii din politica si de prin teatre.

30 MARTIE. Dupa ce cateva saptamani nu s-a vorbit decat de el, nu se mai aude nimic despre Titulescu. Divorteaza, nu divorteaza - e nebun, nu e nebun, nu se mai stie nimic...

In Consiliul de Ministri de ieri s-au hotarat cotele de ajutor pentru familiile concentratilor nevoiasi, de la 600 lei pe luna (Bucuresti) la 300 (in comunele rurale). Ramane de vazut care va fi criteriul dupa care se va stabili categoria "nevoiasilor", caci la tara si la mahala sunt toti parliti.

Dupa cate aflu, concentratii se inapoiaza la sate, fie in concediu, fie ca sunt desconcentrati, cam otraviti la suflet. Pe jumatate bolsevizati, pretind, sub pretext ca au drept la ajutor, ca altii sa le faca muncile, dar ei stau cu bratele incrucisate. De acelasi spirit indaratnic sunt animate si muierile ramase la vatra. E o stare de lucruri care ar trebui supravegheata, sa nu iasa incurcaturi, ca in 1907...

Fiul popii din Arsura


De la Washington se afirma ca Sumner Welles n-a dus si n-a adus propuneri de pace. Misiunea lui, pur informativa, va duce la o intelegere mai buna intre SUA si Statele Europei. Iar materialul pe care l-a adunat va fi folosit la momentul oportun, cand va suna ceasul pacii...

O complicata marturisire ca dl Welles n-a gasit unde sa sadeasca ramura de maslin cu care pornise in Europa...

Ambasadorul britanic la Moscova nu se va intoarce deocamdata la post, dar Anglia nu va rupe relatiile diplomatice cu Sovietele. Va ramane fata de ele in aceeasi situatie ca Franta.

Valul de caldura a determinat ieri si alaltaieri o puternica si timpurie furtuna, care a suflat mai ales in rasaritul tarii. Cum focurile iernatice nu erau inca bine stinse prin gospodariile oamenilor, nenumarate incendii intretinute si sporite de vant s-au intins si au distrus sute de case si de acarete, mai ales in judetele Ialomita, Constanta, Braila si Botosani. O pacoste de un soi nou, necunoscuta pana acum la noi... Bucuriile vin toate deodata!

Si doctorul Lupu era sa fie trimis sa pescuiasca pastravi la Bistrita... Un colonel de Jandarmerie din Iasi s-a prezentat la el, la Arsura, in Falciu, unde domnul doctor venise sa se mai racoreasca in casa parinteasca. "Cu ce te pot servi, domnule colonel?" - "Nu e vorba sa ma serviti d-voastra, domnule doctor, am venit sa va spun eu ceva..." si da-i. Sa se astampere, sa-si tina gura, sa nu mai cleveteasca impotriva regimului, caci altfel va pati ca Madgearu. In cele din urma, colonelul a cerut lamuriri asupra participarii doctorului la o intrunire de "razvratiti" ce a avut loc la Bucuresti dupa internarea lui Madgearu. Lupu s-a pus la masa si a scris un lung memoriu. Aici doua versiuni: a lui Costache Lupu, fratele, care pretinde ca doctorul a facut un darz rechizitoriu impotriva regimului politist si ca a incheiat cu declaratia ca n-are nimic personal de marturisit "politiei", deoarece "a spus Regelui tot ce avea de spus" - si alta a Ministerului de Interne, unde se afirma ca Lupu a negat toate invinuirile ce i se aduceau si s-a declarat cu totul supus legilor si regimului...

va urma
×
Subiecte în articol: istorie politica