x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Denuntul Malaxa si musamaua nationala

0
Autor: Prof. Dr. Stelian Neagoe 16 Iul 2005 - 00:00
Denuntul Malaxa si musamaua nationala


Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic

Constantin Argetoianu

Voiajele peste... Maneca

13 FEBRUARIE. Anne-Marie Callimaki s-a inapoiat de doua zile de la Londra si ne povesteste de pe acolo. Cala-toria de la Paris la Londra si viceversa, de unde era in vremurile bune o plimbare de nimic, a devenit acum un adevarat "voiaj" si tine o zi, doua sau trei... Peste Maneca, o singura linie Boulogne-Folkestone, si vapoarele - unul singur pe zi intr-un sens si in altul - nu circula decat 20 de zile pe luna, fara sa se spuna in ce zi nu trec. Daca calatorul are nenorocul sa cada peste o zi in care nu se trece, trebuie sa astepte 24 de ore la Boulogne sau la Folkestone.
Dar afara de aceasta mai sunt si alte cauze de intarzieri. Ceata, marea prea agitata (care poate sa rupa minele de pe linia Dover-Calais si sa le impinga spre vest), ordinele Amiralitatii, capriciul autoritatilor locale sunt tot atatea motive de amanare a pornirii vapoarelor. Pe calea aeriana, avioanele pleaca sau nu pleaca - uneori nu pleaca 2-3 zile, fiindca sunt silite sa zboare foarte jos, sub nori, inaltimile fiind exclusiv rezervate avioanelor militare - si foarte jos e foarte des ceata. Cand pleaca, nu se stie pe ce aerodrom se coboara fie in Anglia, fie in Franta. Formalitatile de plecare si de trecere dintr-o tara intr-alta sunt nesfarsite. Vize pe pasaport, permis special militar de trecere, declaratia banilor posedati (nu se mai poate iesi din Anglia decat cu maximum 19 livre si din Franta cu cel mult 2.000 de franci) si cate si mai cate. Desi ambele tari sunt unite pe hartie, in ce priveste masurile economice si monetare, restrictiile si greutatile de tranzit intre ele sunt mai mari decat intre Franta si tarile neutre de pe continent...
Anne-Marie a facut calatoria Paris-Londra cu avionul si a trebuit sa mearga trei zile de-a randul la aeroport: intr-o zi n-a avut actele in regula, intr-alta n-a mai avut loc in singurul avion care pleca - a treia zi in fine a putut sa plece. La inapoiere, aeroplanele nemaicirculand din cauze diverse, trei zile, a plecat din Londra la ora 9:00 seara, a ajuns la Folkestone la ora 11:00, s-a imbarcat imediat, dar vaporul n-a pornit decat a doua zi la ora 10:00. A sosit la Paris la ora 8:00 seara, facand astfel 23 de ore de la Londra la Paris... Helene Morand (nascuta Chrissoveloni) a stat 48 de ore pe vapor, la Boulogne, caci, odata imbarcat, calatorul este considerat ca iesit din Franta - respectiv din Anglia - si nu mai poate cobori pe uscat...

Intre Calais si Douvres este asezata o perdea de mine ancorate, la diferite adancimi prin care nu se poate trece; in plus, nenumarate vase mici de razboi patruleaza tot timpul intre cele doua coaste. Curentul canalului fiind de la est spre vest, minele flotante (inamice) nu pot peregrina in directia vest-est, asa incat inspre iesirea in Atlantic, englezii se multumesc cu o patrulare continua care sa impiedice submarinele sa treaca. Cu acest sistem de aparare, anglo-francezii n-au avut pana acum nici un accident de semnalat pe linia Folkestone-Boulogne...

Ca atmosfera generala, contrariu starilor din 1914, calm complet la Paris si enervare destul de mare la Londra. Linistea Parisului se explica prin faptul ca razboiul nu e purtat pe teritoriul Frantei, ca lupte nu sunt, nici incursiuni cu aeroplanele, astfel incat francezii, in afara de restrictii foarte limitate si de intunericul strazilor noaptea, nu sufera de razboi. Dimpotriva, toate pierderile pe mare si vesnica amenintare a Londrei de a fi bombardata exaspereaza pe englezi. De data asta, daca razboiul ar continua in acelasi ritm, francezii ar putea spune ca se vor bate "pana la ultimul englez". In consecinta, Anne-Marie a putut sa constate "mult mai multa simpatie pentru pace" in Anglia decat in Franta - in cercurile "mondene", bineinteles.

Regim dictatorial la Londra si Paris


Enervarea englezilor impotriva razboiului se mai datoreaza si faptului ca toate obiceiurile lor au fost rasturnate si ca efortul razboiului apasa mai greu decat oriunde asupra cetateanului. Impozitele au ajuns sa ia 17 silingi din fiecare livra de venit. Oameni din cei mai bogati au trebuit sa plece din casele lor, fiindca nu mai puteau face fata cheltuielilor. Anne-Marie citeaza pe lady Cunard, multimilionara, care s-a mutat intr-o camera de hotel, pe ducele de Wesminster, care s-a retras la tara si a pus "de inchiriat" pe casa sa din Londra ca sa nu mai plateasca colosalul impozit pe locuinte, pe lord Lloyd, care s-a instalat la Winston Churchill etc. etc. Serile la Londra sunt ingrozitoare.
E o negura absoluta si pe langa "black out-ul" londonez, intunericul Parisului pare o iluminatie... Accidentele sunt atat de numeroase, incat au pierit la Londra din cauza intunericului aproape tot atatia oameni decat pe mare... Caci la lipsa oricarei lumini (Semnalele pe strazi au fost reduse la simple cruciulite, rosii, verzi sau galbene, care abia se vad. Lampile de buzunar nu pot fi indreptate decat in jos, spre trotuare, si, ca sa intri intr-o casa, nimeresti intai in trei usi gresite...) se mai adauga la Londra si ceata... Si cu toate astea, niciodata nu s-a mancat atat de bine, la Paris si la Londra, si nu s-a chefuit atat in dosul obloanelor trase...

In Anglia, ca si in Franta de altminteri, regimul e dictatorial. Chamberlain face ce vrea si isi schimba ministrii cum n-au mai fost niciodata schimbati in Anglia. Isi bate chiar joc de ei. Pe fostul ministru al Propagandei, lordul Mac Millian, l-a scos sub pretext ca nu putea, ca lord, sa ia parte la dezbaterile Camerei Comunelor si l-a inlocuit cu unul care nu era nici deputat in Camera Comunelor, nici lord!

Pe Hore Belisha l-a schimbat din cauza nemultumirii armatei, e sigur. Hore Belisha "a vrut sa impinga spre stanga o organizatie proasta de dreapta". Ofiterii urmau sa nu mai fie alesi decat dintre oamenii iesiti din front. Toate traditiile militare engleze, bune, rele, erau rasturnate. Numise inspectori civili care sa controleze pe front starea sanitara a trupelor, hrana si curatenia lor. Dispretul lui fata de "marii generali" mersese pana a primi "in pijama" pe generalii Gort si Gamelin... Nu mai mergea... Mai era si faptul ca era ovrei. "De alta nationalitate" ziceau englezii disciplinati...

Dupa Anne-Marie, Anglia decide astazi tot si Franta a ajuns sa fie "singurul Dominion" adevarat fidel al Coroanei Britanice... Directivele Angliei sunt insa departe de a fi stabile, asa incat si politica de razboi pana la nimicirea Germaniei ar putea sa se schimbe intr-o buna zi. De unde englezii s-au opus si au facut sa se renunte la planul lui Weygand de atac asupra Kaucazului, acum tot englezii vorbesc despre necesitatea crearii unui front oriental si au inceput sa-l pregateasca serios... Rusia e foarte prost vazuta in cercurile engleze si toata lumea e convinsa ca razboiul va trebui indreptat si impotriva Sovietelor.
Noi, dupa cateva zile de suparare (afacerea petrolului), suntem iarasi bine vazuti. Tilea a lucrat bine, dar cine a contribuit mai mult sa restabileasca situatiunea noastra ar fi fost Cancicov (Amicul Cancicov nu mi-a vorbit de o misiune la Londra; poate ca i s-a dat dupa ce a plecat. Acum pricep de ce s-a intalnit cu Kaufman la Londra, si nu la Paris...), care a explicat ce vrem si ce urmarim - si a avut darul sa convinga...

Prime pentru denuntatori


Ministerul de Finante a primit urmatoarea denuntare:

"Domnule ministru,
Intelegand a beneficia de dispozitiile legilor fiscale, devizelor si apararii patrimoniului public (E vorba de prima acordata denuntatorilor), am onoarea a va aduce la cunostinta urmatoarele:

In Strada Dionisie nr. 19 se afla Directia Generala a Uzinelor Malaxa. In fruntea acestor uzine, de la fundarea lor, se afla dl ing. N. Malaxa. Acesta, sub diverse forme, s-a sustras de la plata impozitelor, cifrei de afaceri etc., intrebuintand diferite sisteme de contabilizare.

Evaziuni fiscale: Pentru camuflarea diferitelor beneficii care in decursul anilor de la 1930 pana la 1939 luna octombrie au atins suma de lei 388.000.000 - s-au operat in conturile de fabricatie diferite posturi fictive, operatiunile fiind inregistrate cu textele: "Spese diverse", "Cheltuieli cu personal", "finisaj" (?) etc., "cheltuieli de reprezentare", "completarea operatiunilor de fabricatie", "diferente de curs" etc. Toate aceste inregistrari sunt acoperirea sumelor ridicate de dr. ing. N. Malaxa, pentru care acesta nu a platit nici un fel de impozit. Evidenta acestor sume se afla trecuta intr-un registru personal al dlui Malaxa, care se afla inchis in biroul sau de la adresa de mai sus. Operatiunile sunt trecute in majoritatea lor de catre dra Hulubei, care poate da toate lamuririle necesare pentru luminarea acestor operatiuni.

Personal am vazut o situatie extrasa de pe acest registru. Tot sub forma de diferenta de curs au fost inregistrate in aceeasi perioada, in diverse conturi creditoare si de fabricatie, suma de lei 955.000.000 - din care 800.000.000 lei au fost trecuti in strainatate si formeaza depozite personale ale dlui ing. Malaxa. Aceste operatiuni sunt trecute in acelasi registru al dlui Malaxa. In cazul cand registrul acesta nu va fi gasit, posed fotografia unei situatii a acestor sume scrise la masina si purtand insemnat cu creionul rosu insemnari facute de dl ing. Malaxa personal.

Devize: In cursul anilor 1929-1930, dl ing. N. Malaxa a scos afara din tara suma de 1.300.000.000 lei, sub urmatoarele forme:

A creat conturi creditoare fictive in valuta forte, prezentand declaratiile cerute de lege, desi aceste plati erau cu totul fictive, dsa avand un interpus in strainatate care pe hartii cu antet al unor firme fictive intretine corespondenta de justificare a posturilor creditoare, din conturile respective. Toata corespondenta se afla depusa in trei dosare, care in ziua de 3 octombrie au fost transportate acasa la dl ing. Malaxa, unde au fost inchise intr-un "safe" din biroul sau. Dosarele au fost aduse acasa la dl Malaxa de catre dna Likovesky.

In biroul dsale personal, de la domiciliu, in care nu are voie sa intre absolut nimeni, se afla dosare cu corespondenta din care se pot cunoaste bancile din orasele Londra, Lyon, Zürich si Berna, unde sunt depuse depozitele in valuta ale dlui ing. Nic. Malaxa.

Verificandu-se cantitatea produselor fabricate iesite din fabricile Malaxa cu cantitatea materialului brut si semifabricat importat si pentru care s-au acordat devizele respective, se va vedea o diferenta ce atinge suma de lei 620.000.000, pe aceeasi perioada de timp. Aceste devize au fost aprobate pe baza unor duble facturi si documente prezentate spre aprobare de uzinele Malaxa.

Posed documente fotografiate, pe care, in cazul cand, din diferite motive, nu se vor gasi registrele aratate mai sus, sau concluziile raportului de expertiza ar suna altfel decat cele aratate mai sus, prezentate fiind, vor dovedi realitatea celor afirmate mai sus si reaua-credinta a celor ce vor fi desemnati sa ancheteze acest caz.

Pe baza prevederilor legilor aratate la inceputul prezentei, inteleg sa beneficiez de prima ce se acorda denuntatorului in cazurile aratate mai sus si sper ca in timpul cel mai scurt se va da curs prezentei.

In cazul cand nu se va da curs prezentei, tinand seama de interesele mele in aceasta chestiune, voi trimite o copie de pe prezenta M.S. Regelui, Primului Ministru si tuturor ministrilor, Procurorului general al Curtii de Casatie, Procurorului general al Curtii de Apel Bucuresti si Primului Procuror al Tribunalului Ilfov - si sper ca pe aceasta cale voi gasi dreptate.

Rezerv trimiterea unor copii dupa prezenta tuturor ziarelor din Capitala si provincie (A uitat omul cenzura!)

Cu deosebita stima, (ss) I.D. Dumitrescu
Calea Grivitei 235".

Inutil sa mai spun ca musamaua nationala a fost intinsa asupra afacerilor simpaticului exponent al bandei, care in schimb va fi probabil decorat cu "Cununa de Spini", decoratia "intima" a Majestatii Sale. Mitita Constantinescu a si primit, vinerea trecuta, aceasta inalta (!) distinctie. Fiindca a pus denuntul la dosar?

va urma
Citeşte mai multe despre:   londra,   franta,   paris ,   malaxa,   anglia,   istorie politica

Serviciul de email marketing furnizat de