Istorie politica - "S-a suparat rau Dumnezeu pe noi"

Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic

Constantin Argetoianu

Boii lui Vaida-Voievod

4 IUNIE. Ziarele au descoperit o gravura din 2 iunie 1803 reprezentand un montgolfier botezat "Thiloriera" (l-o fi planuit domnul Thilorier), menit sa transporte 3.000 de oameni in Anglia… Si n-ar fi costat decat 300.000 franci!

Pare cert ca numirea lui Gigurtu n-a suparat, dar nici n-a incantat pe nemti. Pe ei nu-i intereseaza ministrii, caci stiu ca nu sunt decat slugile lui Voda. Ei urmaresc o declaratie, un gest, o atitudine a Regelui, care sa fixeze lamurit pozitia Romaniei in sfera de interese a Germaniei. Ca sa evite o asemenea declaratie sau atitudine a lui, Regele arunca Gigurti in gura lupului, dar lupul pare ca nu se multumeste cu atat…

In lumea noastra politica, agitatia mare si scarboasa pe tema aceasta a cerintelor germane… Vardistii vor sa impinga pe aceasta cale pe Vaida la putere. Sever Dan a si plecat la Cluj cu Madam von Coler, poftita de Vaida la tara sa-i arate boii lui.

Cum pot oamenii sa se coboare pana acolo? As fi murit de rusine sa ma fi adus strainii in fruntea Guvernului vreodata! Stiu ca acum nemtii m-ar voi pe mine. Daca cumva Regele m-ar chema, refuzul meu ar fi categoric, numai din aceasta cauza, fara sa mai am nevoie sa invoc si alte motive de ordin politic si personal, intre mine si Majestatea Sa…

Puricelli a telefonat ca soseste vineri seara cu Simplonul - acum a venit Berea (Berea s-a logodit cu dra Winfried Nielsen, o nepoata a lui Puricelli care, zice-se, ar fi chiar fiica lui naturala… Cum o fi ajuns Berea pana la dra Winfried?) sa mi-o spuna. A mai telefonat ca situatia este grava, dar ca deocamdata nu poate fi vorba de inceperea ostilitatilor. El vine cu autorizatia Guvernului italian si pare-se cu ceva in traista…

Berea, care se afla la Milano cand a capitulat Regele Belgiei, povesteste ca Mussolini a fost perplex daca tebuie sau nu sa aprobe gestul lui Leopold. L-a aprobat ca sa nu strice cu Hitler, dar si-a dat seama ca a aprobat si dreptul unui Rege de a dispune de soarta armatelor…

"Omul nemtilor"

5 IUNIE Pamfil Seicaru, Radian, Cecropid, care sunt bine cu nemtii, au venit sa-mi raporteze ce se gandeste si se spune in cercurile acestora. Schimbarea de la Externe e departe sa-i fi multumit. Nu dau mare importanta numirii lui Gigurtu, care prin el insusi, desi e un prieten, nu reprezinta lucru mare. Nemtii n-au nici o incredere in Tatarescu si nu pot suferi pe Mitita Constantinescu, pe Ghelmegeanu si pana la un punct si pe Cancicov. Ei pretind ca Guvernul actual n-a executat conventiile cu Germania decat cu sila, scuzandu-se pe langa Aliati si pandind momentul cand sa se poata arunca asupra Germaniei. Germania vrea o colaborare sincera si de incredere cu Romania si, daca aceasta s-ar putea realiza, ar fi gata sa ne garanteze pacea si granitele noastre ca sa putem demobiliza si munci cu folos. Omul care le-ar inspira o incredere desavarsita as fi eu…

Am spus si lui Seicaru si lui Radian si lui Cecropid ca din nefericire nu sunt disponibil, fiindca, pe de o parte, nu vreau sa fiu "omul nemtilor" si nu mai pot colabora cu Regele Carol sub tutela lui Malaxa si controlul lui Urdareanu… As mai primi sa fiu "omul nemtilor" daca prin acest sacrificiu as putea salva tara, dar vechilul lui Malaxa, niciodata.

Dupa Seicaru, nemtii socotesc ca numirea lui Gigurtu a fost ultima incercare a lui Tatarescu de a se crampona de Guvern si sunt convinsi ca ea nu va servi la nimic.

Muntele si soricelul

Dunkerque e in mana germanilor care anunta 40.000 prizonieri si o mare prada de razboi. Cu caderea Dunkerqueului s-a incheiat o faza a razboiului. Din stirile din urma rezulta ca a doua faza va incepe, aproape cu certitudine, printr-un atac violent german impotiva frontului francez. Atacul masiv al avioanelor nemtesti asupra Parisului nu e decat un preludiu la acest atac. La acest atac masiv al fortelor germane aeriene, aviatia anglo-franceza a raspuns si ea cu un atac masiv in Valea Rinului si spre Est pana la Osnabruck si Dortmund.

Ieri a avut loc la Consiliul de Ministri la Roma, dupa care se astepta de atatea zile cu infrigurare declaratia de razboi a Italiei. De zece zile, presa italiana a innebunit lumea cu 4 iunie… Consiliul a avut loc, dar… n-a iesit nimic. "Parturiunt montes, nascitus ridiculus mus!" (s-au ostenit muntii si s-a nascut un biet soricel). Pe de alta parte, se telegrafiaza de la New York ca transatlanticele italiene isi anunta plecari regulate la diferite date din intreaga luna iunie… La Londra si la Paris, in schimb, se da intrarea Italiei in razboi ca sigura.

"Lumea noua va veni sa scape lumea veche"

Camera Comunelor a tinut sedinta ieri si Churchill a pronuntat un mare discurs, un discurs patetic in care a marturisit dezastrul suferit, dar totdeodata si increderea lui in viitor. In total au fost evacuati prin Dunkerque si alte porturi 335.000 de englezi si francezi, ceea ce constituie un mare succes, caci nu s-au pierdut decat 30.000 de oameni (nemtii zic 40.000).

Primul ministru englez a insistat asupra meritelor aviatiei aliate, afirmand ca la un avion aliat cazut au cazut patru germane. Flota a avut pierderi neinsemnate, in total 40 de mii de tone, vase mici, din care numai 20.000 tone britanice - pierderi neinchipuit de mici pentru o operatiune ca aceea care s-a efectuat sub focul intens inamic. Churchill a adus omagiile sale apararii orasului Calais, care a rezistat patru zile cu o mana de oameni si a permis trupelor engleze sa se imbarce la Dunkerque.

Churchill a mai marturisit pierderea a aproape intregului material de razboi al armatei de Nord: peste 1.000 de tunuri, toate vehiculele de transport, toate carele de asalt. Pentru "tradarea" Regelui Leopold a avut cuvinte crude… De notat in peroratia lui o fraza ciudata: vorbind de hotararea britanica de a duce razboiul pana la victorie, a strigat "vom lupta, daca va fi nevoie chiar singuri, pana ce lumea noua va veni sa scape lumea veche…".

Johnson, viceprim-ministrul Apararii Nationale din Statele Unite, a tinut un discurs in care a spus ca America nu va putea evita sa intre in razboiul din Europa si ca trebuie sa se pregateasca…

Focul si apele

"Luna cartii" a fost deschisa ieri fara prezenta Regelui. De mirare.
Tot ieri (sau alaltaieri?) a inceput asa-zisa saptamana a restauratiei. In fiecare zi si chiar de doua ori pe zi, cate un imbuibat al regimului va preamari la Radio cei zece ani de domnie ai Regelui Carol si va canta gloria Suveranului… Cum nu ii e greata?

Ploile continua. Dezastru. De data asta ne-a nimerit si pe noi in Oltenia. Intre Strehaia si Butoesti (Valea Motrului), linia ferata Craiova-Severin a fost inundata si intrerupta. Pe toate vaile Mehedintiului curg puhoaiele si strica tot. La Breasta s-a inundat tot ce se poate inunda. Peste 100 de vagoane de semanaturi sunt pierdute. La Craiova, pivnitele de prin cartierele joase au fost din nou inundate… Doamne, Doamne, nu ne-ai pedepsit destul cu razboiul?

Blumenfeld intra pe usa si-mi aduce doua telegrame. Una relateaza manifestul lui Hitler catre poporul german prin care preamareste victoria din Flandra si anunta inceputul unei noi ofensive a armatelor din aer si de pe pamant - cealalta contine comunicatul francez de la ora 11: "Germanii au dezlantuit o violenta ofensiva intre Amiens si Laon…".

Actul al doilea al tragediei

6 IUNIE Azi e sarbatoarea Inaltarii… dar sufletele noastre nu se inalta deloc. Nu pot - sub greutatea nenorocirilor, ingrijorarilor care ne strang inima. In Apus, lumea cu focul - in centrul si in rasaritul Europei, cu puhoiul de ape. S-a suparat rau Dumnezeu pe noi…

In Franta, lupta e in toiul ei. Inceputa ieri-dimineata la ora 4, ultimele stiri care ne-au venit sunt de aseara, ora 11. Pana la acea ora nimic decisiv nu s-a comunicat, de o parte si de alta. Nemtii au atacat in mai multe puncte, pe intinsa linie care merge de la Aberville la Montmedy. Pare ca deocamdata francezii rezista si ca in general ar fi respins atacurile germane, toate punctele de sprijin ale apararii ramanand in mainile lor…

Italia continua sa ameninte, sa mobilizeze si sa nu miste. Cu cat se desfasoara palinodiile Ducelui, cu atat mai mult mi se impune in minte faptul ca italienii n-au luat nici o precautie pentru adapostirea tezaurelor lor de arta de prin muzee si biserici. Statele care au prevazut intrarea lor in razboi - Franta, Anglia, Belgia, Germania - au procedat la operatiuni de adapostire cu luni si luni inainte de inceperea ostilitatilor, caci aceste operatiuni sunt lungi si anevoioase. Ramane ipoteza ca Ducele n-a avut niciodata intentia de a intra in razboi si ca tot zgomotul pe care-l face e menit sa fixeze la granita Italiei un insemnat numar de divizii franceze si in Marea Mediterana flotele aliate… In aceasta ipoteza - zilele ce urmeaza ne vor arata daca e intemeiata sau nu - Italia nu va lipsi sa revendice la sfarsitul razboiului partea leului, in victoria germana care se deseneaza in momentul de fata cu atata intensitate…

Nu stiu daca, in legatura cu frontul sau nu, ministrul Paul Reynaud a demisionat. O telegrama laconica ne anunta faptul si ne previne ca probabil tot dl Paul Reynaud va fi insarcinat cu formarea noului Guvern… Ce zbucium in scumpa noastra Franta!

Prapadul apelor continua, mai ales in Oltenia. Jiul a iesit din matca asa cum n-a mai iesit de la 1897. De la Filiasi la Dunare e o mare. Nici nu-mi vine sa ma duc pana la Craiova sa vad ce stricaciuni mi-o fi facut la Breasta. Linia Filiasi-Severin e tot intrerupta; stricaciunile facute de puhoaie intre Prunisor si Butoesti n-au putut fi inca reparate.

In Bulgaria, o nemaipomenita furtuna cu grindina a devastat campia dintre Balcani si Dunare, distrugand tot in calea ei… In Iugoslavia, potopul, ca si la noi, a facut si face daune imense…

Trag clopotele, falfaie steagurile

Discursul lui Churchill e foarte comentat. Sinceritatea lui e condamnata de unii. Eu gasesc ca a avut dreptate sa spuna lucrurile pe sleau. Poate ca ar fi facut mai bine sa dea cifrele pierderilor fara sa le aprecieze urmarile. Calificarea sa ca "un urias dezastru militar pentru Alianta" a luptelor din Flandra a servit mult nemtilor in propaganda lor…

Peyroton nu mai vine la Bucuresti, a fost numit inalt comisar in Tunisia, post pe care l-a ocupat deja inainte de a fi trimis la Buenos Aires ca ambasador. Ramane la noi Thierry, a carui transferare in Argentina a fost anulata. La Moscova va fi numit Labonne.

Führerul a ordonat sa se sune clopotele trei zile si sa falfaie steagurile opt zile pe toate casele in semn de recunostinta pentru victoria din Flandra, "cea mai mare din cate a cunoscut istoria(?)".